Pe lângă alegerile prezidenţiale din Statele Unite, sunt scrutine în câteva ţări est-europene care ar putea provoca efecte importante nu doar pe plan intern, ci şi pe continent, scrie Spotmedia.ro.
În patru ţări est-europene sunt programate alegeri până la sfârşitul anului, iar acestea pot afecta peisajul geopolitic local şi european, inclusiv viitorul Ucrainei. Importanţa scrutinelor din aceste ţări este confirmată şi de depistarea unor elemente pro-ruse care încearcă să influenţeze campaniile electorale şi rezultatele votului în aceste ţări.
Deşi numai două dintre aceste ţări – România şi Republica Moldova – sunt vecine cu Ucraina, alegerile din Bulgaria şi Georgia pot avea, de asemenea, un impact direct asupra ţării invadate de Rusia, notează Kyiv Post.
Iată, în ordine cronologică, ţările din estul Europei în care vor avea loc alegeri până la sfârşitul acestui an:
Republica Moldova
Alegerile şi referendumul pentru aderarea ţării la UE vor avea loc la 30 octombrie. Preşedintele pro-european Maia Sandu doreşte să obţină un al doilea mandat. Rivalul său, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, promovează o agendă neutră şi este susţinut de Partidul Socialiştilor, formaţiune tradiţional pro-rusă.
Chişinăul a precizat în ianuarie că Moscova încearcă să destabilizeze ţara prin regiunea Transnistria, susţinută de separatişti pro-ruşi. Moldova a mai acuzat Moscova că se amestecă în alegeri mituind alegători.
Georgia
Alegerile parlamentare în această ţară sunt programate să se desfăşoare pe 26 octombrie.
Scrutinul marchează primul eveniment politic major după ce autorităţile de la Tbilisi au adoptat controversata "lege a influenţei străine", propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian şi conturată pe baza legislaţiei similare din Rusia.
Legea a dus la impunerea de sancţiuni occidentale şi la suspendarea procesului de aderare a Georgiei la UE.
Liderii Opoziţiei au criticat atitudinea pro-rusă a Puterii, în ciuda invadării ţării de către Moscova în 2008. Absenţa sancţiunilor georgiene împotriva Moscovei în urma invadării Ucrainei a permis pătrunderea în Georgia a unui aflux de cetăţeni şi de capital din Rusia. Iar unii dintre aceştia au folosit Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale la adresa Rusiei.
Regiunea separatistă a Transnistriei, învecinată cu regiunea ucraineană Odesa, reprezintă, totuşi, o preocupare pentru Kiev, cu 1.500 de soldaţi ruşi staţionaţi acolo, care ar putea ameninţa Ucraina în cazul unei victorii pro-ruse la alegeri.
În ziua alegerilor prezidenţiale, moldovenii vor vota şi la un referendum privind aderarea ţării la UE. Blocul european a început discuţiile de aderare cu Ucraina şi Moldova în iunie.
Conform unui sondaj CBS-AXA citat de Reuters, Maia Sandu va câştiga, probabil, un al doilea mandat, 63% dintre localnici susţinând aderarea ţării la UE.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va obţine 50% din voturi, va fi organizat un al doilea tur pe 3 noiembrie.
Potrivit Foreign Policy Research Institute, o organizaţie americană, alegerile viitoare sunt "mai puţin previzibile" decât cele anterioare. O victorie a Visului Georgian ar declanşa probabil proteste de amploare şi o deteriorare suplimentară a relaţiilor cu Occidentul.
În schimb, o victorie a Opoziţiei, pe care organizaţia citată o consideră puţin probabilă, dar posibilă, ar putea readuce Georgia pe calea negocierilor de aderare la UE şi NATO, dar ar avea şi repercusiuni asupra relaţiei cu Moscova, având în vedere legăturile economice cu Rusia, promovate de partidul de guvernământ.
Victoria Opoziţiei ar simboliza un triumf împotriva influenţei Rusiei în alte state post-sovietice. Opoziţia pro-occidentală ar reduce, probabil, comerţul şi transferul de materiale către Rusia, degradând şi mai mult capacitatea Moscovei de a-şi finanţa războiul în Ucraina.
Bulgaria
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 27 octombrie. Va fi al şaptelea scrutin în patru ani după ce o altă încercare de a forma un guvern a eşuat.
"Cu toate acestea, într-o serie de şase alegeri anticipate, doar două au generat un guvern ales şi ambele s-au prăbuşit după ce politicienii orientaţi spre reformă au încercat să pună capăt dependenţei de energie şi securitate a ţării de Rusia", conform Euronews.
Oboseala alegătorilor din cauza perpetuării impasului politic din această ţară a dus la scăderea prezenţei la vot, campaniile electorale fiind în continuare afectate de acuzaţii de propagandă politică şi ingerinţe. Preşedintele bulgar Rumen Radev a susţinut săptămâna trecută că unele partide au cumpărat voturi, el acuzând totodată autorităţile de aplicare selectivă. Au existat şi relatări despre legătura dintre corupţie şi elementele de influenţă rusă.
Ca membră NATO, Bulgaria a sprijinit în mare măsură Ucraina şi a furnizat arme Kievului. De asemenea, Sofia are o poziţie unică, fiind unul dintre puţinii membri NATO care au continuat producţia de muniţii standard sovietice utilizate în Ucraina. Cu toate acestea, eforturile Bulgariei au fost afectate de presupusa interferenţă a Rusiei – inclusiv de acte de sabotaj asupra Emco, un producător bulgar care produce muniţii sovietice - coordonate probabil de serviciile secrete ruse.
Deşi e puţin probabil ca rezultatele alegerilor să influenţeze sprijinul Bulgariei pentru Ucraina, proliferarea elementelor pro-ruse poate încă, teoretic, să submineze ajutorul acestei ţări pentru Ucraina, prin sabotaje sau dezinformare.
România
Alegerile prezidenţiale vor avea loc la 24 noiembrie, iar cele parlamentare la 1 decembrie,
"România este, de asemenea, stat membru NATO şi un jucător cheie în apărarea flancului estic al NATO, ţara construind în prezent cea mai mare bază militară NATO din Europa. De asemenea, găzduieşte antrenamentele pe F-16 pentru piloţii ucraineni", notează Kyiv Post.
În politica românească există şi elemente de extremă dreaptă cu o poziţie pro-rusă, precum SOS România, un mic partid de opoziţie ultranaţionalist şi eurosceptic, menţionează publicaţia citată, amintind şi excluderea de către Curtea Constituţională a Dianei Şoşoacă din cursa prezidenţială, decizie care a stârnit controverse.
"Deşi actuala administraţie a susţinut Ucraina, actualul preşedinte pro-occidental Klaus Iohannis este obligat să se retragă după actualul său mandat – şi odată cu sentimentul anti-ucrainean tot mai mare de la începutul acestui an cu privire la disputele agricole, este posibil ca sprijinul ţării să scadă în cazul în care elementele din aripa de extremă dreaptă câştigă tracţiune la alegerile viitoare", scrie Kyiv Post.
