Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că lucrează împreună cu aliaţii săi europeni la definirea unor 'poziţii comune' în încercarea de a-l convinge pe preşedintele american Donald Trump să ţină cont de interesele Ucrainei şi Europei în faţa Rusiei, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Pentru moment, Franţa şi Marea Britanie au avansat iniţiativa unei încetări a focului parţială timp de o lună în Ucraina, după cum relatează publicaţia franceză Le Figaro.
'Vom defini poziţiile noastre comune, ceea ce vrem să obţinem şi ceea ce nu este negociabil. Aceste poziţii vor fi prezentate partenerilor noştri americani', a scris Zelenski pe Telegram după reuniunea de la Londra de duminică cu aliaţii europeni ai Ucrainei.
Prioritatea este de a se ajunge la o 'pace solidă şi durabilă şi un acord bun privind încheierea războiului', a subliniat şeful statului ucrainean.
Bulversaţi de apropierea între Washington şi Moscova şi stupefiaţi de atacurile virulente la care Zelenski a fost supus vineri în faţa camerelor de filmat în faţa întregii lumi la Casa Albă, aliaţii Kievului au încercat duminică să-şi strângă rândurile.
Invitaţi de premierul britanic Keir Starmer, 15 lideri europeni, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz, s-au angajat să sprijine Kievul şi să se reînarmeze împotriva Rusiei. La această reuniune a participat şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Vineri, la Casa Albă, în faţa camerelor de filmat din lumea întreagă, Volodimir Zelenski a fost acuzat de Donald Trump 's-a pus într-o poziţie foarte proastă' şi l-a somat să cadă la pace cu Rusia, ameninţându-l că în caz contrar SUA îl vor lăsa 'să cadă'.
Drept urmare, Zelenski şi-a scurtat vizita la Washington, iar acordul privind exploatarea minereurilor ucrainene de către SUA, care trebuia semnat cu această ocazie, nu a mai fost parafat.
Liderii europeni, cărora li s-au alăturat la Londra şi Turcia, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi premierul canadian Justin Trudeau, au convenit duminică asupra necesităţii de a încerca să menţină SUA de partea lor.
Zelenski şi-a reiterat dorinţa de a semna acordul privind exploatarea minereurilor rare 'dacă toate părţile sunt pregătite'.
'Sunt pregătit pentru toate formatele constructive în relaţiile cu Statele Unite. Cred că avem tot ce ne trebuie', a subliniat el în faţa presei, adăugând totuşi că este necesar să se 'înţeleagă anumite linii roşii ucrainene'.
Kievul cere în special garanţii de securitate în caz de încetare a focului, pe care Washingtonul a refuzat până acum să i le acorde.
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, l-a acuzat duminică seara pe Zelenski că a 'stricat totul' prin refuzul de a semna acordul în forma sa actuală.
În acest context, aliaţii europeni ai Ucrainei au încercat duminică să preia iniţiativa. Parisul şi Londra au avansat iniţiativa unei încetări a focului parţială timp de o lună în Ucraina.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că, în cooperare cu Marea Britanie, doreşte un armistiţiu de o lună în Ucraina 'în aer, pe mare şi în ceea ce priveşte infrastructura energetică'. 'Aceasta este o condiţie prealabilă', a explicat ulterior ministrul de externe Jean-Noel Barrot luni dimineaţă la France Inter. 'Este o modalitate de a verifica dacă Rusia doreşte cu adevărat să pună capăt acestui război', a spus el.
Avantajul unui astfel de armistiţiu, care exclude operaţiuni terestre, este că 'am şti cum să-l măsurăm', chiar dacă frontul este imens, 'echivalentul distanţei dintre Paris şi Budapesta', a explicat Emmanuel Macron.
Referitor la apropierea între SUA şi Rusia, şeful diplomaţiei franceze a subliniat diferenţa de metodă: 'Americanii au ales dialogul cu Rusia pentru a o aduce la masa negocierilor. Noi, europenii, am spus întotdeauna că trebuie exercitate presiuni'.
Potrivit lui, 'riscul privind un război în Uniunea Europeană nu a fost niciodată atât de ridicat ca acum'. 'Din 2015, linia frontului nu a încetat să se apropie de noi', a afirmat Jean-Noel Barrot, citat de Le Figaro.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a subliniat că 'anumite ţări' şi-au exprimat dorinţa de a se alătura 'unei coaliţii a bunăvoinţei' pentru a apăra un viitor acord de pace în Ucraina.
'Europa trebuie să facă cea mai mare parte a muncii, dar pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie să fie susţinut puternic de Statele Unite', a subliniat el.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, de asemenea, asupra unor 'garanţii de securitate globale' pentru Ucraina şi a declarat că doreşte să prezinte un plan de 'reînarmare a Europei' în cadrul summitului special al UE, preconizat pentru joi, la Bruxelles.
'Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru apărare', a dat asigurări secretarul general al NATO, salutând aceasta ca pe o 'veste foarte bună'.
Ucraina este 'o victimă a agresiunii ruse, iar acest adevăr rămâne de neclintit pentru toţi', a insistat cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară a fost al doilea cel mai mare furnizor de ajutor pentru Kiev de la invazia rusă, după Statele Unite, cu un total de 44 de miliarde de euro.
Preşedintelui rus Vladimir Putin trebuie să i să transmită mesajul 'că Occidentul nu are intenţia de a capitula în faţa şantajului şi agresiunii sale', a concluzionat omologul său polonez Donald Tusk.
Washingtonul a crescut duminică şi mai mult presiunea asupra lui Zelenski, lăsând să planeze ideea că el ar trebui să plece. 'Avem nevoie (la Kiev) de un lider care să trateze cu noi, să trateze cu ruşii la un moment dat şi să pună capăt războiului', a declarat consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump, Mike Waltz.
Preşedintele ucrainean a replicat că nu ar fi 'atât de uşor' să fie înlocuit, 'având în vedere ceea ce se întâmplă şi sprijinul de care beneficiază'.
'Nu ar fi vorba numai de organizarea alegerilor. Ar trebui, de asemenea, să fiu împiedicat să candidez', a adăugat el, reiterând că este pregătit să demisioneze în schimbul aderării Ucrainei la NATO.
Washingtonul şi Moscova, care salută schimbarea radicală a politicii americane, au început luna trecută negocieri - fără să invite Ucraina sau europenii - pentru a pune capăt războiului, pentru care preşedintele american refuză să îl considere responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin.
Evocând temerile provocate de această apropiere, Donald Trump a apreciat duminică seara pe reţeaua sa Truth Social că 'ar trebui să consumăm mai puţin timp preocupându-ne de Putin şi să acordăm mai mult timp bandelor de migranţi violatori'.
