Deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Ministrul Alexandru Nazare afirmă că evoluţia este un semnal important înaintea evaluărilor agenţiilor de rating Fitch şi Moody’s, însă avertizează că menţinerea calificativului de „investiţie sigură” depinde de continuarea reformelor, implementarea proiectelor din PNRR şi stabilitatea politică.
Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile totale la buget au ajuns la 342,5 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la:
- TVA – 74,1 miliarde de lei, în creştere cu 25%, pe fondul modificării cotelor de TVA;
- Contribuţiile sociale – aproape 111 miliarde de lei (+7%);
- Impozitul pe salarii şi venituri – aproape 34 de miliarde de lei (+11%), inclusiv după eliminarea unor facilităţi fiscale pentru anumite sectoare;
- Impozitul pe profit – aproape 19 miliarde de lei (+10%);
- Fondurile europene – peste 30 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 21%.
În acelaşi timp, statul a rambursat companiilor TVA în valoare de aproximativ 18 miliarde de lei, peste nivelul de anul trecut.
Cheltuielile au rămas aproape la acelaşi nivel
Cheltuielile totale au fost de 383,5 miliarde de lei, cu doar 0,8% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2025. Raportat la dimensiunea economiei, acestea au scăzut de la 19,85% la 18,66% din PIB.
Au scăzut cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cu asistenţa socială, în timp ce au crescut:
- plata dobânzilor la datoria publică, care a ajuns la 29,4 miliarde de lei;
- cheltuielile pentru bunuri şi servicii;
- investiţiile, care au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, mare parte fiind finanţate din fonduri europene.
Nazare: Nu este momentul pentru relaxare
Ministrul Finanţelor a subliniat că reducerea deficitului reprezintă un argument important în faţa agenţiilor internaţionale de rating, însă a avertizat că România trebuie să continue consolidarea fiscală.
Potrivit acestuia, păstrarea calificativului de ţară recomandată investiţiilor depinde de respectarea planului de reforme, de implementarea proiectelor din PNRR şi de menţinerea stabilităţii politice.
Deşi veniturile la buget au crescut, iar investiţiile sunt în ascensiune, costurile cu dobânzile la datoria publică continuă să se majoreze, reflectând presiunea exercitată de împrumuturile acumulate în ultimii ani.
