Pe 28 septembrie 2025, cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi la urne pentru a alege cei 101 deputaţi ai Parlamentului de legislatura a XII-a. Alegerile vin într-un context geopolitic tensionat, marcat de presiuni interne şi externe, cu mize majore pentru direcţia strategică a ţării: integrarea europeană sau reorientarea spre Est.
Scrutinul este valid dacă participă cel puţin o treime dintre alegători, iar pragurile electorale rămân neschimbate: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi.
23 de competitori în cursă, peste 2.000 de secţii de votare, inclusiv 301 în diaspora
Comisia Electorală Centrală a admis în cursă 23 de concurenţi electorali din 32 de cereri depuse: 15 partide politice, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi. Printre principalii candidaţi se regăsesc:
- Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, condus de Igor Grosu;
- Blocul electoral al socialiştilor şi comuniştilor, condus de Igor Dodon;
- Blocul „Alternativa”, cu Ion Ceban în frunte;
- Andrei Năstase şi Olesea Stamate, candidaţi independenţi;
- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), condusă de Boris Volosatîi;
- Alte formaţiuni noi şi mai puţin cunoscute, cum ar fi Mişcarea „Respect Moldova” sau Partidul „Noua Opţiune Istorică”.
Campania electorală a început oficial pe 29 august şi se încheie pe 26 septembrie. Votul se va desfăşura în 2.274 de secţii, dintre care 301 în afara ţării. În România vor fi deschise 23 de secţii în 14 oraşe, fiind cel mai mare număr de până acum, potrivit ambasadorului moldovean Victor Chirilă.
Cele mai multe secţii din diaspora vor fi în Italia (75), Germania (36) şi Franţa (26).
O miză geopolitică majoră: UE sau influenţă rusească?
Alegerile se desfăşoară pe fundalul unor acuzaţii de interferenţă rusă, inclusiv o presupusă schemă de cumpărare a voturilor în valoare de 15 milioane de dolari, transferaţi către 130.000 de alegători - aproximativ 10% din electoratul activ.
Deşi preşedinta Maia Sandu a câştigat un nou mandat în 2024, sprijinul pentru parcursul pro-european pare fragil. Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană a trecut cu o majoritate la limită, reflectând diviziunile din societate.
Sondajele recente indică un declin al partidului de guvernământ PAS, aflat sub presiunea unor partide de opoziţie pro-ruse sau formaţiuni care promovează un mesaj ambiguu privind orientarea geopolitică.
Fără o majoritate clară în Parlament, procesul de reforme cerut pentru aderarea la UE ar putea fi încetinit, în timp ce Moldova se confruntă cu probleme economice persistente, o inflaţie ridicată şi un număr mare de refugiaţi ucraineni.
Istoric electoral şi sistemul de vot
Parlamentul Republicii Moldova este ales prin vot proporţional, pe o listă naţională unică. Candidaţii trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi cetăţenie moldovenească.
După independenţa din 1991, Moldova a organizat mai multe scrutine parlamentare, unele anticipate. Alegerile din 2021 au dus la o victorie categorică a PAS, dar şi la intrarea în Parlament a blocului comuniştilor şi socialiştilor. Partidul „Şor”, prezent în Legislativ atunci, a fost declarat neconstituţional în 2023.
