Fostul preşedinte Ion Iliescu, care a murit marţi la vârsta de 95 de ani, va rămâne asociat cu tranziţia haotică a României către democraţie, înainte de a-şi vedea imaginea pătată de acuzaţii de ''crime împotriva umanităţii'', comentează France Presse.
Fostul preşedinte al României şi lider al tranziţiei democratice din România, Ion Iliescu, a lăsat în urmă o moştenire politică controversată care continuă să divizeze societatea românească şi să genereze dezbateri aprinse, scrie la rândul său EFE.
Iliescu, care a deţinut autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste, a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost executaţi pe 25 decembrie 1989. Peste 1.100 de persoane au murit în timpul revoltei, 862 dintre ele după ce Iliescu a preluat puterea. El a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală, a scris The Associated Press (AP).
Reales de două ori, în 1992 şi 2000, Iliescu se retrăsese din viaţa publică din 2017. În ultimii ani, starea lui de sănătate se deteriorase. În 2019, a suferit o operaţie pe cord şi, în iunie, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Spitalul din Bucureşti unde Iliescu era internat din 9 iunie a anunţat marţi că acesta a decedat la ora 15:55, ora locală, după ce medicii „au depus toate eforturile pentru a-i acorda îngrijirile şi tratamentul necesar”.
Fostul politician este considerat cea mai controversată personalitate a epocii post-comuniste a României. Iliescu, un fost aparatcic comunist care a fost marginalizat de Nicolae Ceauşescu în anii 1980, a jucat un rol-cheie în căderea dictatorului în decembrie 1989 şi a preluat imediat puterea după execuţia soţilor Ceauşescu, scrie agenţia austriacă de presă APA, informează Agerpres.
