Agenţia de evaluare financiară S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan, scrie Profit.ro.
Agenţia apreciază primele măsuri luate de noul Guvern - pe care le califică drept cea mai substanţială încercare a României de corecţie fiscală de la criza financiară globală din 2008 - dar vede riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliţiei, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotaţiei.
Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk.
Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanţii Standard & Poor’s (S&P).
România, conform tuturor marilor agenţii, Fitch, Moody's şi S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor, deasupra categoriei junk. Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit recent şi cu reprezentanţii agenţiei internaţionale de rating Fitch, în timp ce în urma adoptării de către Guvern a primelor măsuri fiscale în vederea reducerii deficitului, autorităţile susţin că România a redus riscul retrogradării ratingului.
La începutul anului, agenţia a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar faţă de cele două analize considerate obişnuite în cursul unui an pentru emitenţii suverani, în primăvara şi în toamna anului 2024.
Analiza şi decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenţia de rating a ţinut cont şi de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunţată de către autorităţi pentru bugetul acestui an.
Acum, S&P anunţă că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, acordate României, menţinând o perspectivă negativă, menţionând în continuare riscurile continue la adresa finanţelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunţate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Este arătat că noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicoşur Dan ca preşedinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 şi de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, faţă de 9,3% în 2024.
S&P menţionează că această corecţie fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenţia şi-a redus proiecţiile de creştere a PIB-ului la 0,3% în 2025 şi la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Este însă arătat că inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est şi se aşteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creşterilor preţurilor la energie electrică, a majorărilor TVA şi a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Naţională a României, care probabil va menţine politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice.
Deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028, deşi se aşteaptă ca înăsprirea fiscală să reducă parţial aceste dezechilibre.
Agenda de corecţie şi reformă fiscală a noului guvern ar trebui să contribuie la deblocarea a aproximativ 44 de miliarde de euro din fondurile UE, reprezentând peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, ceea ce va sprijini creşterea economică şi va ajuta la finanţarea deficitelor externe.
În ciuda reducerii deficitelor globale, se preconizează că datoria publică netă va depăşi 60% din PIB până în 2027, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate la o medie de 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 şi 2028.
"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanţele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunţate", argumentează agenţia.
