Un candidat prorus la care nimeni nu se aştepta se clasează pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din România şi se pregăteşte de un duel, la 8 decembrie, cu o novice în politică, potrivit rezultatelor aproape definitive, după ce premierul Marcel Ciolacu a fost eliminat din cursă spre surpriza generală, relatează AFP.
După numărarea a 99% dintre buletinele de vot exprimate, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, care se opune ajutării Ucrainei vecine se pronunţă împotriva NATO, a obţinut 22,94% dintre voturiule exprimate, urmat de Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, primarul de centru-dreapta al unui orăşel (19.17%) în acest scrutin organizat la 24 noiembrie.
Premierul proeuropean Marcel Ciolacu, care era considerat favorit, a fost retrogradat pe poziţia a treia, la doar 1.000 de voturi diferenţă (19,15%).
Călin Georgescu a creat o surpriză după o campanie TikTok devenită virală în ultimele zile, concentrată asupra necesităţii opririi oricărei susţineri a Kievului. ”În această seară, poporul român a strigat pentru pace. Şi a strigat tare, extrem de tare”, a reacţionat el duminică seara.
Alt candidat de extremă dreapta era aşteptat în turul doi, George Simion, liderul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR).
Liderul în vârstă de 38 de ani trebuie să se mulţumească cu locul patru, cu 13,87% dintre voturile exprimate. El şi-a felicitat adversarul şi s-a bucurat că un ”suveranist” intră în turul doi.
Prin discursul său plin de pasiune, cu accente mistice şi conspiraţioniste, George Simion, un mare fan al lui Donald Trump, a obţinut capital politic de pe urma suferinţei unei părţi a populaţiei, sărăcită de o inflaţie puternică. Însă el a vrut să afişeze o imagine moderată, care ”l-a deservit în rândul celor mai radicali”, analizează la AFP politologul Cristian Pîrvulescu.
VOT ANTISISTEM
”Extrema dreaptă este de departe marea câştigătoare a acestor alegeri”, cu peste o treime dintre sufragii, adaugă el.
Prin aceste scoruri bune, ea urmează să beneficieze de ”un efect de contagiune” în alegerile legislatove de duminică, preconizează el, ceea ce anunţă negocieri dificile în vederea formării unei coaliţii.
Partidul Social Democrat (PSD), moştenitorul fostului Partid Comunist, care structurează viaţa politică a ţării de peste 30 de ani, guvernează în prezent împreună cu Partidul Naţional Liberal (PNL), al cărui candidat a fost laminat.
După zece ani de putere ai liberalului Klaus Iohannis, un susţinător fervent al Kievului, devenit foarte nepopular din cauza vizitelor sale costitsitoare în străinătate finanţate cu bani publici, românii au votat candidaţi antisistem, pe fondul unei ascensiuni a mişcărilor ultraconservatoare în Europa.
Potrivit unor experţi, ei au profitat de o atmosferă socială şi geopolitică în acest stat membru loial al Uniunii Europene (UE) şi NATO aflat la poarta Ucrainei şi al cărui rol strategic a devenit vital de la începutul războiului, mai ales în NATO, găzduind peste 5.000 de militari aliaţi, cât şi în privinţa tranzitului cerealelor ucrainene.
”MAI MULTĂ MÂNDRIE ŞI DEMNITATE”
Aceasta este o bulversare într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, care a rezistat până acum poziţiilor naţionaliste, demarcându-se faţă de Ungaria sau de Slovacia.
Preşedintele Republicii române ocupă o funcţie în esenţă protocolară, însă exercită o poziţie morală importantă şi o influenţă în politica externă.
Pe străzile din Bucureşti, oamenilor nu le venea să creadă luni dimineaţa, pe un frig hivernal. Pentru unii, era însă o surpriză fericită.
O pensionară, Maria Chis, în vârstă de 70 de ani, este de părere că Călin Georgescu ”pare să fie un om integru, serios şi patriot, capabil să aducă schimbarea”.
Ea povesteşte că a fost sedusă de videoclipurile acestuia pe TikTok, în care îşi promovează poziţia împotriva Ucrainei şi promisiunea ”păcii şi liniştii”.
”Gata cu plecăciunile în faţa Occidentului, faceţi loc la mai multă mândrie şi demnitate”, declară ea.
Alţii, ca Alex Tudose, propritarul unei companii de construcţii, evocă ”tristeţea şi dezamăgirea faţă de acest vot propus după atâţia ani în structuri euro-atlantice”.
În opinia sa este vorba mai degrabă despre un vot împotriva partidelor tradiţionale, favorizate de ”dezinformare” pe reţele de socializare, decât despre o poziţionare de fond în favoarea Kremlinului.
În ceea ce priveşte turul doi, el se teme că ”românii nu sunt pregătiţi să aleagă o femeie”, pe Elena Lasconi, pentru a opri extrema dreaptă, în această ţară în care prejudecăţile machiste rămân ancorate.
