Operaţiunea prin care autorităţile încearcă să crească nivelul apei Dunării în zona necesară alimentării cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă în braţul Bala. A doua dintre cele patru barje încărcate cu rocă a fost scufundată controlat, după aproximativ 11 ore de manevre, într-o intervenţie menită să redirecţioneze o parte mai mare din debitul fluviului către braţul vechi.
Anunţul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioşteanu, care a precizat că procedura s-a desfăşurat conform planului stabilit de specialişti.
„Operaţiune reuşită. După 11 ore de la începutul manevrelor, şi cea de-a doua barjă a fost scufundată controlat în Dunăre (braţul Bala)”, a transmis Scrioşteanu, vineri seara.
Potrivit acestuia, scufundarea nu se realizează brusc, ci printr-un proces controlat, astfel încât barja să ajungă pe fundul fluviului în condiţii cât mai sigure. Apa este pompată în compartimentele special amenajate, iar ambarcaţiunea este coborâtă treptat până la poziţia stabilită de experţi.
„Procedura este una de coborâre lentă în poziţia indicată de experţi, în care pomparea apei se face în 'coferdamuri', pentru a putea coborî barjele până la suprafaţa apei şi ulterior se trece la umplerea ei, astfel încât să se coboare cât mai echilibrat”, a explicat secretarul de stat.
Cele patru barje pregătite de Administraţia Naţională Apele Române au fost încărcate cu rocă până la atingerea unui pescaj de aproximativ 1,9 metri. Acestea sunt scufundate pe rând, prin inundarea controlată a compartimentelor, pentru a contribui la formarea unor praguri artificiale în braţul Bala.
Planul a fost ajustat după noi verificări şi măsurători realizate de specialişti. Iniţial, intervenţia urma să înceapă mai devreme, însă autorităţile au decis amânarea pentru efectuarea unor analize suplimentare. Pentru fiecare dintre cele patru barje, procedura de scufundare a fost estimată la aproximativ patru ore.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, a mers vineri în zona intervenţiei pentru a verifica personal modul în care se desfăşoară lucrările. El a ajuns cu un elicopter al MAI şi a continuat deplasarea cu o ambarcaţiune a echipelor implicate în operaţiune.
Miruţă a anunţat că ultimele două barje ar urma să fie scufundate sâmbătă dimineaţă şi a descris intervenţia drept „o soluţie punctuală” pentru menţinerea în funcţiune a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă pentru încă câteva zile.
„E o procedură lentă. S-au făcut paşi pentru a lua toate măsurile de siguranţă, pentru a le poziţiona optim. Dimineaţă (n.r. – sâmbătă dimineaţă) înţeleg că se scufundă şi celelalte două barje. Efectele sunt gândite de specialişti, este soluţia propusă de cei de la Apele Române, pe care ministerul Transporturilor o duce la îndeplinire. Ministerul Energiei aprobă această activitate, împreună cu entităţile implicate”, a declarat Miruţă.
Ministrul a explicat că, pe parcursul operaţiunii, soluţiile tehnice au fost adaptate în funcţie de evoluţia situaţiei din teren, inclusiv din cauza curenţilor şi a poziţionării barjelor.
„Se termină astăzi scufundarea celor două barje, sunt măsuri de siguranţă care sunt luate, s-a înclinat barja într-o parte, sunt curenţi, s-a încetinit, s-au modificat soluţiile de a fi legate două barje între ele, sunt măsuri ale specialiştilor care trebuie respectate”, a afirmat, vineri seară, Radu Miruţă, aflat la locul operaţiunilor, potrivit News.ro.
În contextul debitului extrem de redus al Dunării, autorităţile încearcă să obţină câţiva centimetri suplimentari ai nivelului apei pe traseul către Cernavodă. Seceta hidrologică afectează fluviul pe o lungime de peste 2.800 de kilometri, în toate cele opt ţări traversate.
Miruţă a precizat că intervenţiile anterioare au produs deja anumite modificări ale nivelului apei în zona centralei.
„Am văzut după dinamitarea stâncii că au fost nişte efecte la Cernavodă, a crescut cota. Înţeleg că se aşteaptă mici efecte şi după aplicarea acestei secvenţe de decizie”, a spus ministrul.
În ceea ce priveşte ploile începute vineri, oficialul a explicat că acestea nu s-au produs în bazinul Dunării, iar eventualele precipitaţii din Austria nu ar avea efect imediat asupra sectorului românesc al fluviului. Potrivit estimării sale, ar putea trece aproape trei săptămâni până când o creştere a debitelor din amonte s-ar resimţi în România.
