Între decembrie 2022 şi martie 2023, în România au rămas cu 40% mai puţine microîntreprinderi. Este rezultatul măsurilor fiscale adoptate anul trecut de guvern, măsuri care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Chiar dacă la momentul respectiv, Adrian Câciu spunea că modificările vor aduce încasări bugetare mai mari cu 1% din PIB, experţii spun că efectele în economia reală sunt prea mici ca să merite ameţeala fiscală.
Datorită regimului fiscal favorabil, în ultimii 6 ani, numărul microîntreprinderilor din România a crescut constant. La finalul anului trecut numărul acestora era aproape dublu faţă de 2016. Trei luni mai târziu, adică în martie anul acesta, au dispărut 370.000 dintre ele. Este efectul modificărilor fiscale implementate de guvern anul trecut.
Până în ianuarie, imm-urile puteau realiza venituri de maximum 1 milion de euro şi nu erau obligate să aibă vreun angajat pentru a plăti un impozit pe venit de 3%. Din ianuarie, firmele fără angajaţi au trecut automat la plata impozitului pe profit, de 16%. Astfel, în 3 luni a crescut de aproape 4 ori numărul plătitorilor de impozit pe profit.
În iulie anul trecut, Adrian Câciu spunea că modificările fiscale ale microîntreprinderilor sunt făcute pentru a spori protecţia statului asupra românilor, dar şi pentru a creşte cu cel puţin 1% din PIB. În total, într-un an de zile au fost angajaţi 300.000 de români în microîntreprinderi, numărul acestora ajungând la 1,4 milioane la începutul anului. În ceea ce priveşte banii aduşi în plus la buget, experţii sunt sceptici.
O parte din aceştia şi-au lichidat societăţile comerciale, preferând să presteze ca persoane fizice. În martie anul acesta, erau cu 20.000 mai mulţi contribuabili care prestau activităţi independente faţă de finalul anului trecut.
