35 de ani de la ”Duminica orbului”. Cum au votat românii la primele alegeri libere din România postcomunistă

35 de ani de la ”Duminica orbului”. Cum au votat românii la primele alegeri libere din România postcomunistă
foto: Foto: Arhiva Libertatea

La 20 mai 1990, în urmă cu 35 de ani, aveau loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989.

Preşedintele României era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiţie, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Era declarat Preşedinte al României candidatul care întrunea votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea numărului de voturi obţinute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţinea cel mai mare număr de voturi.

În primul scrutin postcomunist, pentru funcţia de preşedinte, doar Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat au promovat candidaţi la preşedinţie: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD). A ieşit câştigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.

Pentru candidatul FSN au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu, candidatul PNŢCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat).

Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale. Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat. În calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.De asemenea, 71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990.

La Senat, Frontul Salvării Naţionale (FSN) a obţinut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate şi 91 de mandate, iar la Adunarea Deputaţilor, FSN a obţinut 66,31% din voturile valabil exprimate şi 263 de mandate.

Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi pe liste, adică 86,19% din cetăţenii cu drept de vot, conform rezultatelor alegerilor publicate în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.

Potrivit Agerpres, au fost acreditaţi 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.

Momentul electoral din 20 mai 1990 a fost unul de referinţă, acesta făcând trecerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul preşedintelui României, cât şi mandatele parlamentarilor aleşi la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante.

Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a ţării. Constituţia a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendum naţional la 8 decembrie, acelaşi an.
 

Afla mai multe desprealegerirevolutie
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt