La nivel global, rezistenţa la antimicrobiene cauzează anual 1,3 milioane de decese, iar în Uniunea Europeană se înregistrează peste 35.000 de morţi din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente, conform datelor oficiale.
Această zi europeană, cunoscută sub denumirea de European Antibiotic Awareness Day (EAAD), are scopul de a sensibiliza publicul privind utilizarea prudentă a antibioticelor şi ameninţarea reprezentată de rezistenţa antimicrobiană.
„Cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice din 18 noiembrie şi a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene din 18-24 noiembrie, profesioniştii din sănătate atrag atenţia asupra importanţei adoptării celor mai bune practici pentru a evita răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente”, informează instituţiile sanitare.
Medicii subliniază că utilizarea incorectă a antibioticelor le face mai puţin eficiente, ceea ce complică tratarea infecţiilor obişnuite, creşte riscul de răspândire a bolilor şi poate duce la forme severe, deces sau costuri economice ridicate.
„Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o ameninţare globală majoră, cauzând aproximativ 1,3 milioane de decese directe şi contribuind la alte 5 milioane de decese anual. În UE, peste 35.000 de decese sunt cauzate anual de bacterii rezistente la antibiotice”, se arată în raport.
Specialiştii avertizează că fără măsuri urgente, rezistenţa la antimicrobiene poate avea consecinţe grave: infecţii greu de tratat, proceduri chirurgicale riscante şi dificultăţi în tratarea cancerului. Aceste probleme pot duce la creşterea duratei de spitalizare, costuri medicale mari şi scăderea productivităţii economice.
În acest context, Comisia Europeană a clasificat AMR printre cele mai mari trei ameninţări pentru sănătate, iar România a adoptat Strategia Naţională 2023-2030 pentru combaterea fenomenului. Ţinta este reducerea consumului de antibiotice cu 27% până în 2030.
Măsuri precum eliberarea antibioticelor doar pe bază de reţetă medicală au fost introduse prin Ordinul nr. 63/2024 al Ministrului Sănătăţii. Acesta prevede eliberarea limitată în cazuri de urgenţă, cu respectarea unei doze maxime, pacientul având obligaţia de a consulta un medic ulterior.
