Situaţie tot mai dramatică la Iaşi din cauza infectărilor cu noul coronavirus. La Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Sfântul Spiridon ajung tot mai mulţi pacienţi cu necesar mare de oxigen. Din lipsă de ventilatoare libere, medicii au fost chiar nevoiţi să ventileze un pacient manual. Şi la Spitalul Judeţean din Arad sistemul de oxigen este folosit intens. Numai în acest an, s-au cheltuit de trei ori mai mulţi bani pentru achiziţionarea oxigenului necesar, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pentru medicii de la Urgenţa ieşeană, zilele devin din ce în ce mai dificile. Pandemia face ravagii printre locuitorii
Moldovei, care ajung în stare gravă la Spitalul Sfântul Spiridon.
Afluenţa de pacienţi cu necesar mare de oxigen i-a luat prin surprindere pe medici, care au fost nevoiţi să apeleze la tactici vechi pentru a-i ţine în viaţă.
Şi sistemul de oxigen al spitalului judetean Arad functioneaza la capacitate maxima. Atat sectiile COVID, cat si unitatea de primiri urgente sunt pline de pacienti pozitivi, conectati la masti de oxigen.
Pentru a evita fluctuatiile in livrarea oxigenului, spitalul din Arad a facut circuite separate pentru ATI şi UPU.
Oxigenul ajută pacienţii, dar este însă şi periculos, aşa că, potrivit procedurilor, geamurile saloanelor sunt deschise la intervale regulate de timp.
Pentru a evita o explozie, pompierii din Arad verifica instalatiile de oxigen din trei in trei ore. Cu spitalele supraaglomerate şi tratamente primite cu porţia, medicii spun că au de făcut alegeri morale imposibile.
”Vai de mama noastra de popor nefericit! (…) Remdesivir, Plasmă de convalescent, Favipiravir, Tocilizumab, Anakinra. Cuvinte amăgitoare care dau speranţă că poţi scapă cu viaţă. Însă avem cât să tratam câţiva şi nici pe aceştia nu avem garanţia că i-am putea salva. Şi acum gindul cel negru: daca aţi fi medic AŢI pe cine aţi trata, cui aţi da o şansă? Tinărului antivaccinist nevaccinat sau persoanei în vîrstă, vaccinata cu 2 sau 3 doze, care a avut ghinionul de a se numără printre cei 10% care nu au căpătat protecţie?” Sorin Paveliu, specialist în politici publice de sănătate
