În urmă cu 22 de ani în România a fost făcut primul transplant hepatic. De atunci, mii de oameni au trecut prin
intervenţia salvatoare. Perioada pandemică a dus însă la o scădere abruptă a numărului de donatori. Lucrurile se
schimbă însă în bine. Doar în primele 3 luni de la începutul anului, 29 de oameni au primit o nouă şansă la viaţă.Numărul
total al transplanturilor efectuate în această perioadă în România este de peste 100.
Marele handbalist, Stefan Birtălan, este unul dintre norocoşii care au primit o nouă şansă la viaţă. La 60 de ani, a aflat că
viaţa lui depinde de un transplant de ficat.
Acum, Stefan Birtălan, simte că a renăscut.
O poveste de viaţă asemănătoare are şi Marian Burcea, sociolog şi profesor universitar. Avea 21 de ani când a fost
diagnosticat cu hepatita B. Timp de 25 de ani a urmat riguros tratamentul medicilor. Ajunsese însă în punctul în care
medicii considerau că mai are doar o lună de trăit.
La 46 de ani îşi luase deja adio de la viaţă. Ca printr-o minune, medicii l-au anunţat că au găsit un donator
compatibil.
În fiecare an însă, pe listele de aşteptare din România se află cel puţin 5 mii de oameni care au nevoie de un transplant. Iar
potenţialii donatori sunt puţini.
România se numără printre ţările codaşe în ceea ce priveşte numărul donatorilor de organe. Unul dintre factorii care duc la
această realitate este şi absenţa din legislaţia de profil a unui articol care să reglementeze acordul prezumat.
