Plafonarea preţurilor la alimentele de bază s-ar putea prelungi. În momentul de faţă sunt 21 de alimente care au adaosul comercial plafonat, iar până la sfârşitul lunii ianuarie s-ar putea ca lista să fie extinsă. Economiştii spun că în buzunarul oamenilor nu s-a simţit nicio diferenţă pentru că produsele nealimentare s-au scumpit.
Primele alimente de bază au fost plafonate printr-o ordonanţă de urgenţă în luna august. Măsura a fost prelungită cu câte 90 de zile, iar la sfârşitul lunii ianuarie ar urma să expire.
FLORIN BARBU, ministrul Agriculturii:
”Îmi doresc continuare plafonării alimentelor de bază, pentru că ordonanţa are un rol foarte important. Sunt alimente de bază care sunt consumate de 50% din români şi aceste alimente de bază sunt necesare pentru toate familiile cu venituri mici şi medii”
Economiştii nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii. Preţul alimentelor de bază a scăzut considerabil, dar cel al mărfurilor nealimentare a crescut pe măsură.
BOGDAN GLĂVAN, economist:
”Preţurile bunurilor nealimentare, care reprezintă chiar mai mult în bugetul consumatorului decât alimentele, au explodat. Acesta este cuvântul potrivit, în luna august, pentru că acea creştere nu o mai regăsim nici în lunile anterioare, nici în lunile care au urmat. Comercianţii şi-au scos pârleala modificând preţurile bunurilor nealimentare”
Spre exemplu, preţul detergenţilor a fost cu 23% mai mare în decembrie 2023 faţă de aceeasi perioadă din 2022. Şi articolele de igienă personală, dar şi medicamentele, s-au scumpit cu 15%.
Economiştii spun că plafonarea alimentelor de bază nu contribuie cu nimic la scăderea inflaţiei, care a ajus la 6,6% în luna decembrie.
BOGDAN GLĂVAN, economist:
”Dacă asemenea măsuri ar fi fost eficiente, le-ar fi aplicat întreaga omenire de acum 2.000 de ani. Însă noi ştim că factorii determinanţi ai inflaţiei sunt alţii”
România a rămas cu a doua cea mai ridicată inflaţie din întreaga Europa, după Ungaria.
