De la an la an, Bucureştiul este mai murdar şi mai poluat. Capitala ocupă un loc fruntaş în rândul marilor metropole
europene care se confruntă cu grave probleme de mediu. Dincolo de statistici, aerul toxic şi noxele au un impact direct
asupra locuitorilor. Speranţa de viaţă scade, iar calitatea traiului de zi cu zi este şi ea serios afectată. În numai 2 ani, lucrurile se vor schimba, dau asigurări autorităţile locale.
În România, poluarea este responsabilă anul de moartea a 30 de mii de aomeni. Cifra este mai mare decât numărul
deceselor provocate de COVID-19
Zilnic la cabinetele medicilor ajung pacienţii care acuză probleme respiratorii. 20 la sută dintre acestea sunt
provocare de aerul toxic pe care-l respiră.
Bucureştiul este îngropat în betoane, gunoaie şi maşini. Spaţiile verzi, singurele care ar putea contribui la reducerea
poluării, sunt o raritate în peisajul urban. De altfel, unui bucureştean îi revin în medie doar 26 de metri pătraţi de
verdeaţă. Extem de puţin, spun specialiştii. În Viena spre exemplu, acelaşi indicator arată că un locuitor al capitalei
austriece beneficiază de o suprafaţă de aproape 10 ori mai mare.
Timid însă, în Bucureşti apar tot mai multe oaze verzi.
Până în 2024, autorităţile locale îşi propun să creeze tot mai multe spaţii verzi. Proiectele ambiţioase se lovesc însă ca de
obicei de aceeaşi problemă: finanţarea.
