Peste 500 de mii de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica. În a treia zi de Crăciun, creştinii ortodocşi şi cei
greco catolici îl celebrează pe Sfântul Ştefan, primul martir al creştinătăţii. În limba greacă, Ştefan înseamnă „coroană”. Datorită râvnei si credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni. Sfântul Ştefan a stârnit, astfel, mânia autorităţilor iudaice, care l-au acuzat de blasfemie, iar la acea vreme aceasta se pedepsea cu uciderea cu pietre.
Astăzi, pentru a-l prăznui pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic, gospodinele din Vrancea coc Pâinicile lui Ştefan. Acestea amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfânt şi se împart, de obicei, copiilor săraci. Pentru ca are in familie un Stefan, Iulia are mare grija sa nu-i lipseasca din casa, aceste dulciuri. De asta data isi invata si nepoata, pe Dana, cum sa le pregateasca.
Piinicile se fac din faina, drojdie, sare si apa calduta, iar framintatul este foarte important, pentru a creste aluatul bine, ca sa iasa piiniicile pufoase.
Cind aluatul a crescut destul, Iulia incepe sa faca piinicile pe care le pune la copt. Calde inca, abia scoase din cuptor, piinicile lui Stefan se dau de pomana copiilor saraci.
In ziua de Sf Stefan nu se coase, nu se spala şi nu se face curăţenie. Dacă munceşti îţi vei alunga singur norocul din casă. Dacă, totusi, esti nevoit sa dai cu mătura, duci gunoiul la pomi, ca să fie roditori. Şi, neapărat trebuie să ţii bani în buzunare, ca să-ti plătesti păcatul.
Tot azi, cei care tin suparare trebuie sa se impace, sa le mearga bine anul care vine
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune si iertare, se spune din batrini. De asemenea, daca faci baie in aceasta zi vei fi curat tot anul, iar copiii care se nasc acum sunt cei mai norocosi.
