În Vrancea există un obicei unic, vechi de când lumea: în a doua zi de Paşte, fetele de 14-15 ani se fac surate şi îşi
jură prietenie pe viaţă. Martor pentru respectarea jurământului este un flăcău din sat, apropiat fetelor, căruia îi
este interzis să îşi lege destinul cu vreuna dintre ele.
Cum începe ziua, fetele pregatesc colacul si batista de mire pe care le vor darui flacaului, martor al legamântului pe care-l vor face. Tânărul trebuie sa fie model de cinste, harnicie si de bun prieten. Locul unde au avut loc toate, anul acesta, a fost chiar casa baiatului, a carei mama s-a prins si ea surata, cu ani in urma.
Băiatul va purta la nunta lui batista de mire primită de la fete.
Din colac, flacaul rupe câte o bucătică, pentru fiecare fata care depune legământul de surată.
Apoi, fetele se prind in hora care pecetluieste juramintul.
Ca „surate până la moarte” fetele nu aveau şi nu au voie, nici acum, sa se duşmănească sau să-şi fure, una alteia,
iubitul.
Prin “surăţie”, obicei cu origini pierdute în negura timpului, se creează o legătură strânsă între fetele care aparţin aceluiasi grup de vârstă.
