Pe meleagurile îndepărtate ale Moldovei, la o aruncătură de băţ de râul Prut, se află un loc unic în ţară. Satul Horia, sau
satul de piatră se remarcă prin arhitectură. Cum te plimbi printre casele localnicilor, poţi vedea zeci de garduri din piatră extrasă chiar de la marginea satului. Unele dintre acestea au chiar şi 300 de ani, iar în gospodării oamenii au şi grajduri, beciuri sau chiar case tot din piatră. Localnicii se bazează pe faptul că pe lângă frumuseţea locului au cele mai trainice construcţii
Aşa se mândresc oamenii din localitatea Horia, un loc unic în România, cu gardurile lor din piatră. Micuţul sat din
judeţul Botoşani a căpătat de-a lungul veacurilor un aspect inedit, parcă desprins din poveşti, datorită ambiţiei localnicilor
de a se folosi de resursele avute la numai doi paşi, pe malul râului Prut.
Pe străziile satului arhitectura îţi răăeşte privirea. Piatra e la putere, iar localnicii n-ar da=-o pe niciun alt material de
construcţie. S-au obişnuit aşa din bătrâni şi cum cel mai scurt drum e cel ştiut nici nu vor să schimbe nimic. Istoria
strămoşilor lor le-a arătat că piatra nu e mutată din loc cu una cu două, aşa că merg cu tradiţia mai departe.
În zonă liocalnicii nici nu au prea multe resurse, aşa că de sute de ani, pentru a-şi înălţa gospodăriile şi pentru a avea
un trai aşa cum se cuvine, au muncit şi s-au folosit de bogăţiile pământului.
Unii bătrâni îşi amintesc şi acum cum au fost construite gardurile ce le păzesc şi astăzi gospodăriile
Ei se tem, însă, că tradiţia se va pierde. Tinerii din localitate nu mai sunt la fel de atraşi de construcţiile inedite din piatră
şi, mai mult, de la an la an pleacă sau se sting şi ultimii meşteşugari. În Horia a mai rămas un singur meşter, iar piatra este singura lui sursă de venit.
Pe Ioan l-am găsit la cariera de piatră de lângă sat. Alături de fiul lui, căruia încearcă să îi lase meseria.
Meşterului Seliman i s-a dus vestea şi satele vecine. Oamenii vin să vadă ineditul din Horia şi ar da bani buni să aibă în
curte ceva făurit de mâna lui. Istoricii zonei spun că în zonă tradiţşia e veche de peste 2000 de ani şi că ar proveni din
cultura celtică.
