Margarină în loc de unt, lapte de soia, în loc de lapte de vacă, pate vegetal, brânză vegetală şi lista poate continua. Acestea sunt produsele consumate de mulţi credincioşi, în plin post al Paştelui, însă alternativele la mâncarea „de dulce” pot conţine prea mulţi aditivi alimentari - sau E-uri, care pe termen lung, provoacă dependenţă şi pot duce la boli grave, atrag atenţia specialiştii.
Raftul cu produse vegetale parcă se măreşte de la an la an, mai ales în perioada posturilor şi au apărut din ce în ce mai multe alternative la mâncarea animală - brânza, salamul, parizerul sau laptele - toate de post -sunt
doar câteva exemple.
Clienţii recunosc că nu verifică întotdeauana etichetele produselor.
Unele dintre aceste produse pot fi o adevărată otravă pe care o mâncăm pe pâine, susţin specialiştii.
Dacă totuşi, ţinem post, este bine să mâncăm din belşug fructe şi legume de tot felul.
Postul Paştelui este cel mai mare pentru credincioşii creştinortodocsi. Ţine 40 de zile şi se va încheia, anul acesta, pe 1 mai.
