Andra, Alin, Flori… aceştia sunt doar câţiva dintre copii pe care părinţii lor îi aşteaptă în fiecare zi să se întoarcă acasă. În total, în România, 377 de minori sunt daţi dispăruţi. Mulţi au fugit de acasă şi acum sunt de negăsit. Alţii au fost răpiţi fără urmă. Amploarea fenomenului s-a acutizat în pandemie. Numărul copiilor dispăruţi a crescut cu 20% de la un an la altul.
Cei mai mulţi copii aflaţi pe lista persoanelor dispărute fug pur şi simplu de acasă. Atmosfera toxică din familie şi
deteriorarea relaţiilor cu părinţii sunt principalele cauze pentru care adolescenţii recurg la acest gest extrem.
Aproape 90% dintre ei sunt găsiţi de poliţişti. Este şi cazul unei fete de 15 ani pe care dragostea a determinat-o să-şi abandoneze familia.
Acesta este totuşi un caz cu final fericit. Copiii câtorva sute de părinţi din România sunt însă de negăsit. Unii sunt căutaţi de ani buni. Şansele ca ei să fie readuşi în sânul familiei scad însă de la o zi la alta. Specialiştii spun că primele 48 de ore de la data dispariţiei sunt cruciale. Recent, legislaţia a fost modificată pentru ca operaţiunile de căutare să poată fi demarate imediat de poliţişti chiar şi în cazul plecărilor voluntare. În cazul răpirilor, lucrurile stau diferit.
În România, majoritatea copiilor care dispar de acasă au vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. Doar în 2020, peste patru mii de adolescenţi erau de negăsit.
Din cei 6.000 de minori dispăruţi în ultimul an, poliţiştii au descoperit aproape 5.900. 107 sunt în contiuare căutaţi de oamenii legii. La aceştia se adaugă alţi 270 de a căror existenţă părinţii şi autorităţile nu mai ştiu nimic de mai bine de 2 ani.
