Străbat peste 6.000 de km şi traversează ilegal graniţele a 7- 8 ţări dormind sub cerul liber, în adăposturi improvizate, în case părăsite, sau, cei mai norocoşi, în centre de refugiaţi. Vorbim de miile de migranţi care ajung în ţara noastră an de an şi transformă România în punctul de îmbarcare spre o viaţă mai bună în Vestul Europei. În 2020 politiştii de frontieră din vestul ţării au descoperit mii de migranţi care au trecut
ilegal graniţa. Ei au îmbogăţit buzunarele membrilor gruparilor de traficanţi. Urmăriţi în exclusivitate un material realizat de Ovidiu Vărădeanu şi George Ştefăniţă.
20 noiembrie 2020! Un grup de peste 100 de migranţi forţează frontiera dintre Serbia şi România în dreptul localităţii Lătunaş. Echipajele de la sol îi monitorizează cu ajutorul unor autospeciale cu termoviziune în timp ce un elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie îi urmăreşte din aer. În paralel sunt anunţate autorităţile sârbe care reuşesc în cele din urmă să oprească grupul înainte de a atinge linia de frontieră cu România. Alte grupuri, însă, mult mai mici, reuşesc să intre în ţară ilegal. În total, anul trecut, 4.100 de cetăţeni străini au trecul ilegal graniţa cu Serbia, iar 111 persoane au fost surprinse în tentative de trecere ilegală. Asta spune bilanţul Politiei de frontieră Timiş. Cu toţii au ajuns în ţară trecând
peste fâşia verde între punctele de trecere a frontierei. Cei mai multi provin din Afganistan, Pakistan, Irak şi Siria. Familiile lor au plătit zeci de mii de euro pentru a le asigura transportul până în Germania, Franţa, Olanda sau Suedia.
Fiecare ţară pe care o parcurg pe drumul spre Occident, eprezintă un obstacol depăşit pentru care au însă nevoie de luni întregi. Un asemenea traseu până în România poate dura între 6 luni şi 2 ani.
Unul dintre cele mai grele obstacole este frontiera României cu Serbia şi asta din cauza poliţiştilor de frontieră care monitorizează graniţa dintre cele două ţări. Ultimele luni ale lui 2020 au însemnat un atac continuu asupra frontierei.
Imediat dupa traversare, grupurile sunt preluate de filiera românească. Vorbim de cei care îi duc pe migranţi din zona frontierei până în Timişoara sau Arad. Transportul spre locurile de cazare este foarte bine organizat.
În Timişoara, migranţii sunt preluaţi de următorul nivel al grupării infracţionale care se ocupă de partea de cazare şi hrană. Autoturismele îi lasă câteva sute de metrii de locul cazării de unde sunt conduşi pe jos, în grupuri de câte două trei persoane spre pensiunea, apartamentele sau casele părăsite unde vor aştepta timp de câteva zile pentru a pleca mai departe.
Atunci când sunt depistaţi, migranţii solicită drept de azil în România.
Transportul de vest se face, de obicei cu automarfare turceşti. Migranţii sunt duşi până în zona de îmbarcare de şoferi români care primesc locaţia prin intermediul mesajelor telefonice.
Cele mai multe grupuri sunt depistate în punctele de trece a frontierei de la Nădlac. Migranţii sunt debarcaţi, trimişi înapoi spre centrele de cazare din întreaga ţară iar şoferii reţinuţi. Apoi începe ancheta pentru identificarea celorlalţi membrii ai grupărilor.
