Două hotărâri aprobate de Consiliul General în 2019 prin care se relaxa regimul de construire pe bazele sportive ar putea fi abrogate, conform unui proiect supus dezbaterii publice pe site-ul Primăriei Capitalei.
Cele două hotărâri aprobate în 2019 modificau regulamentul local de urbanism pentru complexe şi baze sportive, astfel încât înălţimea maximă a clădirilor să poată depăşi nivelul P+2, în timp ce procentul maxim de ocupare a terenului era majorat la 50%.
Conform proiectului propus, această abrogare nu afectează certificatele de urbanism pentru autorizaţiile emise anterior sau pentru cele aflate în curs de emitere şi pentru care au fost deja emise certificate de urbanism în baza HCGMB nr. 567/2019.
În referatul de aprobare, primarul general, Nicuşor Dan, arată că reglementările urbanistice actuale pentru amenajări sportive publice şi pentru complexe şi baze sportive "contravin prevederilor legale, conduc la diminuarea calitativă şi cantitativă a spaţiilor verzi la nivelul municipiului Bucureşti şi au ca efect diminuarea spaţiilor verzi în cadrul bazelor sportive, existând riscul ca spaţiile verzi dedicate sportului să devină mineralizate şi să îşi piardă caracterul".
El mai atrage atenţia asupra faptului că, potrivit Legii nr. 350/2021, modificarea indicatorilor urbanistici aprobaţi prin Planul Urbanistic General (PUG) se poate face numai printr-o documentaţie de tip Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
În octombrie 2019, CGMB adopta modificarea regulamentului local de urbanism aferent Planului Urbanistic General, în sensul relaxării regimului de construire pentru zona V1b - amenajări sportive publice şi pentru V3b - complexuri şi baze sportive.
Potrivit formei iniţiale a PUG, în zonele V1b şi V3b, înălţimea maximă a clădirilor, cu excepţia instalaţiilor, nu putea depăşi nivelul P+2. În schimb, hotărârea adoptată în 2019 prevedea că "pentru funcţiuni publice se vor respecta normele specifice în vigoare sau tema beneficiarului".
Iniţial, procentul maxim de ocupare a terenului (POT) prevăzut în PUG era de maxim 15% pentru V1b, cu excepţia spaţiilor plantate protejate, iar pentru V3b de maxim 30%. În schimb, hotărârea adoptată în 2019 prevedea un POT cu construcţii de maxim 50%, cu suplimentare 20% pentru circulaţii, platforme şi 30% pentru spaţii verzi.
Coeficientul maxim de utilizare a terenului era iniţial pentru V1b de maxim 0,2, cu excepţia spaţiilor plantate protejate, iar pentru V3b de maxim 0,35. Prin hotărârea aprobată în 2019 s-a introdus un CUT maxim "conform normelor specifice în vigoare sau temei beneficiarului".
Sursa> Agerpres
