Înainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, românii din Transilvania trăiau greu sub jugul austro-ungar. Mărturiile acelor vremuri tulburi au fost adunate de un colecţionar într-un muzeu, la Almaşu Mare, în Munţii Apuseni. Acolo sunt expuse acum opinci pe care le-a purtat, în acele vremuri, un ţăran din sat, costume din acea perioadă, precum şi multe documente legate de marele eveniment. La loc de cinste se află o înregistrare audio cu unul dintre participanţii la Marea Unire.
Înfăptuirea Marii Uniri a fost dorinţa de veacuri a tuturor românilor. Aflată sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar, Transilvania îşi dorea mai mult ca oricine unirea cu fraţii de peste Carpaţi. În acele vremuri, viaţa românilor devenise foarte grea, din cauza asupritorilor, care îşi impuneau voinţa cu ajutorul militarilor unguri, ce ocupau cetatea de la Alba Iulia. Unul dintre soldaţii care a făcut parte din Garda Naţională Română povesteşte cu obidă, într-o înregistrare audio, care a rămas mărturie peste ani, că autorităţile maghiare aveau un comportament foarte dur faţă de românii din Transilvania.
Că românii o duceau foarte greu, ne-o demonstrează şi obiectele păstrate cu sfinţenie în Muzeul Emilian Achim din Almaşu Mare. Gospodarii purtau cu mândrie îmbrăcăminte şi încălţări confecţionate, chiar de ei, din cânepă sau lână.
Casele românilor transilvăneni nu erau nici prea mari, nici prea rezistente şi arătau sărăcia în care se trăia. Erau acoperite cu paie, iar în loc de duşumea era doar pământul. Câte trei-patru generaţii coexistau într-o astfel de locuinţă.
În Muzeul Achim Emilian, din Munţii Apuseni, se păstrează şi câteva dintre obiectele care au făcut istorie la 1 Decembrie 1918. Este vorba de opincile şi tricolorul unui delegat la Marea Unire, precum şi de o banderolă purtată pe mână de unul dintre românii din Apuseni, care făcea parte dintre cei care au asigurat ordinea publică la marele eveniment. Nu lipseşte nici hotărârea localnicilor, prin care şi-au ales delegaţii la Marea Unire şi prin care îşi exprimau dorinţa de unire cu ţara mamă.
