Româncele gravide sunt îndrumate sau, mai degrabă, manipulate către cezariană, a spus la Prima News Ana Măiţă, de la Asociaţia Mame Pentru Mame.
„În România avem o lungă tradiţie de îndrumare, ca să nu zic de manipulare a femeii către cezariană. Trăim într-o eră în care se poate face o cezariana simplă şi sigură, dar am ajuns s-o folosim pentru a uşura viaţa cadrelor medicale, pentru că este mai simplă o cezariană de două ore decât o naştere de 20 de ore şi care ar trebui supravegheată de o moaşă”, a subliniat Ana Măiţă.
Acest act medical ar trebui să fie descurajat, spune ea, în loc să fie premiat de minister prin decontări, întrucât cezarienele sunt plătite mai bine decât naşterile naturale. „Cezarienele multiple cresc riscul de ruptură uterină, iar după trei copii medicii îţi propun să-ţi lege trompele pentru a preveni alte sarcini”, a declarat Măiţă. Ea a adăugat că româncele din UK au rata de 2,7 copii de femeie, faţă de 1,8 pentru cele din România, ca dovadă că în condiţii bune pentru gravide femeile vor să facă bebeluşi.
Irina Mateescu Popescu, vicepreşedintele Asociaţiei Moaşelor independente a criticat felul în care este îngrijită femeia gravidă. „Devine o luptă să-ţi urmăreşti sarcina în siguranţă şi este foarte scump. Devine un episod traumatic sarcina, mai ales cezarienele care dau complicaţii la următoarele sarcini”, a spus Irina Mateescu Popescu. Promovarea abstinenţei în şcoli de către unele asociaţii religioase nu este fezabilă şi n-are nicicum efectele scontate, a subliniat Popescu.
Toate aceste probleme îndepărtează femeile de la ideea de a face copii, drept urmare 2022 a fost anul cu cea mai scăzută natalitate din 1930, de când se fac astfel de statistici.
„În ultimii trei ani a fost sub 180.000 de naşteri anual, ceea ce este un nivel foarte scăzut. Rata de natalitate a scăzut drastic, iar măsurile de rezolvare sunt dificile şi complicate”, a explicat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS.
„În 1961, nivelul de înlocuire a populaţiei, care se referă la fertilitatea femeii, era de 2,1 copii, iar astăzi suntem la 1,8. După decretul din 1966 s-a ajuns la 527.000 de nou-născuţi în 1967, după care populaţia a început să găsească chiar cu sacrificii şi riscuri mari soluţii de întrerupere a sarcinii”, a povestit Alexandrescu.