Operatorii de turism cer noului guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării decolmatarea unor lacuri şi canale din imediata apropiere a aşezărilor deltaice pentru plimbări, în scopul reducerii presiunii pe canalele navigabile
După ce s-a desfiinţat la începutul anilor ’90 Centrala Delta Dunării, întreprinderea de stat care administra acest tărâm unic al României şi cel mai nou pământ al ţării a căpătat statutul de rezervaţie naturală, a început dezastrul. Impactul negativ nu s-a răsfrânt doar asupra activităţilor economice, unde fostele ferme piscicole, lacuri şi canale au fost concesionate sau abandonate, ci şi asupra mediului. Cum nu a mai existat un proiect centralizat de decolmatare şi de întreţinere permanentă a canalelor, s-a ajuns la o blocare a circulaţiei apei şi, implicit, a peştelui.
Lucrări de decolmatare în ultimele decenii s-au făcut doar sporadic. Aşa s-a ajuns ca mai bine de jumătate dintre canalele şi lacurile de pe teritoriul rezervaţiei Delta Dunării să devină impracticabile, aşa cum dezvăluie Cătălin Ţibuleac, fostul guvernator al Deltei Dunării, în prezent preşedinte al Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării. El spune că ultima decolmatare de urgenţă s-a făcut în 2019, în zona Letea.
