Este uimitor să vezi elevi şi studenţi care manifestează pentru pensie, aşa cum se întâmplă acum în Franţa, a declarat la Prima News Radu Lupescu, medic român din Strasbourg.
„Vârsta efectivă de pensionare în Franţa este deja la 64 de ani, problema este echilibrul sistemului de pensii, care este deficitar. O mare parte din ce plătim pentru pensie se duce nu în puncte, ci pentru echilibrarea sistemului, pentru cei care ies mai devreme, cum ar fi cei de la căile ferate. Lucrul nu mai este o valoare centrală în Franţa, oamenii sunt mai interesaţi de ce este în afara lucrului, ca dovadă că sunt studenţi care demonstrează împotriva pensiei”, a spus Lupescu.
În cazul medicilor, a adăugat el, vârsta de pensionare este şi mai mare.
„65-67 de ani e vârsta la medici, dar unii lucrează şi până la 70 de ani. În Franţa, la presiunea populaţiei, parlamentarii s-au aliniat la restul populaţiei cu pensiile, dar e normal ca unii care lucrează noaptea sau în condiţii grele să poată ieşi mai repede. De exemplu, un şofer de autobuz din Paris iese la pensie mai devreme ca cei din alte oraşe, astea sunt inechităţi istorice, sunt multe inegalităţi care nu se justifică în Franţa. Este absurd să ieşi la pensie la 42 de ani şi în Franţa este interdicţie pentru a lucra în sistemul de stat pentru astfel de pensionari, exceptând cazul în care renunţă la pensia respectivă. E absurd să consideri pe cineva la 45 de ani incapabil de muncă”, a subliniat medicul român.
Purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, a precizat că vârsta de pensionare este între 62 şi 67 de ani la bărbaţi în Europa.
„Diferenţa asta ţine seama de două aspecte, cel economic şi componenta demografică. Vârsta demografică a crescut în ultimii 100 de ani, Europa are speranţa de viaţă de 81, iar România în jur de 73 de ani. Problema este cât poate statul să asigure pensia pentru o populaţie din ce în ce mai mare de persoane retrase din muncă. Dacă ar ieşi simultan la pensie toţi cei născuţi în 1966, ar trebui să avem dintr-odată 280.000 de noi pensionari, iar dacă ar continua în acest ritm, în câţiva ani România ar ajunge de la cinci la şase milioane de pensionari”, a declarat Alexandrescu.
Capacitatea de muncă este condiţionată de multe elemente, a spus Dorina Barcari, membru fondator al Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor.
„După 50 de ani, capacitatea de muncă poate fi problematică, dar experienţa poate fi foarte valoroasă. Pe de altă parte, nu este corect ca un om care nu a făcut o muncă dăunătoare pentru sănătate să iasă la pensie la 50 de ani. Cât despre cumularea pensiei cu salariul, acesta a fost unul dintre primele drepturi câştigate după Revoluţie”, a arătat Dorina Barcari.
