Există o comoară îngropată adânc sub colinele înverzite de la poalele Munţilor Apenini, unde grinzile de metal cu zăbrele ale turnului Venelle-2 marchează locaţia precum un X pe hartă. Un puţ geotermal cu o adâncime de peste 3 kilometri duce într-un loc unde temperaturile şi presiunea sunt atât de mari încât roca începe să se îndoaie. Aici, condiţiile sunt perfecte pentru fluide supercritice geotermale, sursă inepuizabilă de energie regenerabilă.
Fluidele supercritice geotermale sunt ape bogate în minerale ce au caracteristicele atât ale unui lichid cât şi ale unui gaz.
Sonda Venelle-2 din Italia
Nu este vorba de metale preţioase precum aurul, dar dacă Venelle-2 ar putea ajunge la o rezervă de fluide supercritice şi să le folosească pentru a învârti o turbină la suprafaţă, ar fi una dintre cele mai dense forme de energie regenerabilă din lume, potrivit Wired.
Însă accesarea sursei de energie nu este uşoară. Forarea la mare adâncime poate provoca un cutremur dacă o bucată mare de rocă alunecă din loc. Acest risc este amplificat la puţul Venelle-2, care a vizat trecerea de orizontul K, o limită puţin cunoscută între roca dură aflată aproape de suprafaţa pământului şi piatra mai flexibilă de dedesubt. Nimeni nu ştie ce se întâmplă dacă instalaţia de forare sparge stratul care acoperă fluidele supercritice.
