Clădirile viitorului gândesc, respiră, se răcesc sau se încălzesc singure, în funcţie de anotimp, şi sunt, mai ales, prietenoase cu mediul. Nu poluează şi nici nu risipesc energia şi apa. Nici măcar apa de ploaie, care este colectată şi folosită menajer. Îşi produc singure energia electrică, iar pereţii clasici sunt înlocuiţi cu geamuri care izolează nu doar fonic, ci şi termic.
O astfel de clădire există acum şi în România. Iniţiativa vine în condiţiile în care sectorul construcţiilor este responsabil de 42% din consumul final de energie şi de 35% din volumul total de emisii de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.
Aşa se face că nevoia de a construi cât mai prietenos cu natura este o tendinţă tot mai răspândită la nivel global.
„Este o tendinţă absolut normală în acest context contemporan, în care ideea de a păstra resurse pentru generaţia care vine este din ce în ce mai pregnantă, mai ales că arhitectura este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse, fie ca e vorba de resursele necesare de construire a clădirilor, fie ca este vorba despre cele necesare întreţinierii acestora”, spune Lorin Niculae, conferenţiar la Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Bucureşti.
