În anul 1927, când s-a întors de la Paris de la “Ecole Des Beaux Arts”, arhitectul Horia Creangă şi-a propus să transforme capitala României într-un oraş european modern. A reuşit. În numai 16 ani de carieră remarcabilă, avea să lase moştenire oraşului clădiri manifest, blocuri de locuinţe, clădiri industriale, cinematografe, stadioane, hale, fabrici, gări şi foarte multe vile comandate de personalităţi sofisticate. Dacă astăzi s-ar plimba prin Bucureşti, şi-ar vedea proiectele geniale lăsate în paragină, ziduri scorojite, consolidări neterminate şi bucureşteni care habar n-au cine a fost Creangă. Cei mai mulţi. Poate, doar numele să le amintească de povestitorul Ion Creangă, al cărei nepot a fost şi cu care, fizic, semăna izbitor.