După lungi amânări, aflăm în sfârşit ce conţin noile legi ale Educaţiei. Regulile jocului se schimbă radical. Atât în privinţa profesorilor cât şi a elevilor. Învăţătorii nu vor mai putea sta la catedră fără a avea studii superioare, mandatele rectorilor vor fi limitate iar tezele de doctorat vor trebui supuse dezbaterii publice. În plus, conducerea liceelor va putea organiza examen pentru 60 la sută din locurile scoase la concurs. Iar bursele elevilor se dublează.
Ministrul Educaţiei a prezentat pachetul legislativ care-şi propune să facă din România o ţară educată. Deocamdată, statisisticile sunt sumbre. Mai bine de jumătate dintre elevii sub 15 ani nu înţeleg textul pe care abia îl silabisesc. Rata de abandon şcolar e şi ea la cote alarmante. Aproape doi din zece copiii din mediul rural nu ajung la finalul ciclului gimnazial. Pentru a schimba această realitate, guvernul vrea să aducă o masă sănătoasă în şcoli de care să beneficieze un milion de copii.
Apare şi portofoliul educaţional al elevului. Fiecare copil va avea încă de la grădiniţă un CV şcolar în care vor fi notate rezultatele obţinute la diverse activităţi extraşcoalare. Dirigintele sau consilierul şcolar vor putea astfel să îl îndrume mai uşor spre cea mai potrivită carieră. Deosebit de important, se schimbă structura bacaluareatului dar şi admiterea la colegiile naţionale.
Dezideratele din textul de lege se izbesc însă de realitatea din teren. În România încă există şcoli unde elevii merg la toaletă în curte. Se întâmplă şi la În Andrieşeni, în Iaşi. Aici, ploaia curge din acoperiş, podeaua este ruptă, iar mobilierul e vechi şi deteriorat.
Copiii vin la şcoală cu un microbuz pe care directorul şcolii îl descrie drept o bombă cu ceas. Legile educaţiei au fost redactate încă în iulie de fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta motiva reforma de amploare a sistemului prin rata mare de analfabetism funcţional în rândul elevilor şi prin faptul că învăţământul românesc este învechit.
