În acest an Ministerul Educaţiei a avut cel mai mic buget din ultimii 3 ani, doar 2,28% din Produsul Intern Brut. Sătui de neajunsurile din învăţământ, elevii cer guvernului creşterea bugetului la 3% din PIB pentru anul următor. Dar şi un calendar clar de creştere a alocării bugetare, prin care să evite situaţia ultimilor 12 ani, când guvernanţii au amânat intrarea în vigoare a unei legi esenţiale pentru finanţarea Educaţiei.
În 2011, statul român a adoptat o lege care nu a fost pusă în aplicare niciodată. Este vorba despre finanţarea Educaţiei cu un procent de 6% din PIB. La fiecare sfârşit de an, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care amâna aplicarea legii cu câte un an. Mai mult, anul curent a adus şi cei mai puţini bani învăţământului, lucru care i-a enervat teribil pe elevi.
În tot acest timp, cei mai mulţi elevi sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru ca şcoala în care învaţă să le ofere un minim de condiţii.
Modul de finanţare a bugetului Educaţiei a fost schimbat prin proiectul de lege a învăţământului preuniversitar. Noua formulă de calcul presupune un minimum de 15% din totalul bugetului naţional, ce ar însemna undeva la 4,7% din PIB, aproape de media Uniunii Europene. Dacă privim la bugetul ministerului în ultimii 10 ani, suntem foarte departe şi de această alocare.
Potrivit Eurostat, în 2021, doar 23% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani au absolvit o formă de învăţământ superior. La nivelul Uniunii Europene această medie a fost de 41%.
