Una dintre marile probleme ale învăţământului românesc este frica de reformă, inovaţie şi schimbare, pe care mulţi părinţi o insuflă, din păcate, copiilor, spun experţii în Educaţie.
„Noi nu vrem reforme şi spunem să nu se facă experimente pe copiii noştri. De fapt, ne e frică de noi, dar trebuie să ştim că celor mici nu le e frică să încerce lucruri noi”, a declarat la Prima News Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare Brio.
Una dintre schimbările necesare este perioada de învăţare, în două cicluri.
„Trebuie organizat spaţiul în aşa fel încât să fie un singur ciclu de învăţare şi cointeresaţi profesorii să stea la after school. Nu cred că nu putem face asta în zece ani. Problema de spaţiu este legată de prestigiul unei şcoli, noi nu mergem la şcoala de lângă noi, ne ducem după prestigiu, număr de olimpici şi aşa mai departe”, a spus Bartic.
Ea a subliniat că elevii din România sunt supuşi unor mari presiuni pentru notele pe care le iau la şcoală.
„Este o presiune foarte mare pe copii să ia note mari, nici măcar un adult nu ştie lucrurile pe care le cere de la copii. Vrem ca toţi să ia 10, până când ajungem să trebuie să distingem între 10 şi 10”, a spus Bartic.
Tot despre notare a vorbit şi expertul educaţional Daniela Vişoianu, care a explicat că în România lipsesc standardele de evaluare a nivelului de cunoştinţe şi de învăţare a elevilor.
„Dacă ar fi existat standarde de evaluare, puteam după aceea să ne uităm la rezultatul unui copil şi să îl comparăm unde este în raport cu standardul, puteam să ne uităm la rezultatele unei clase sau ale unei şcoli să le comparăm faţă de un referenţial. Noi nu avem în acest moment în România în zona de evaluare puncte de referinţă, niveluri de referenţă, standarde de referinţă. Ce înseamnă să fii un elev de nota 8 la limba şi literatura română?”, s-a întrebat Vişoianu.
Ea a adăugat că evaluarea ar trebui să fie un ghid despre drumul absolventului.
„Suntem „specialişti” în a construi subiecte la care toată lumea să ia nota 5. Dacă un copil îşi ştie valoarea, va şti cum să-şi gestioneze aşteptările. În absenţa standardizării, cădem în capcana sistemului de meditaţii, putem crede că rezultatele elevilor la examene sunt rezultatul eforturilor la clasă ale profesorilor, când, de fapt, pot fi rezultatul meditaţiilor”, a arătat Vişoianu.
Ion Dobre, lider SIP Buzău, şi profesor de Sport, a precizat că în învăţământul românesc nu s-au făcut reforme importante.
„Nu trebuie să ne concentrăm doar pe vârfuri, este o greşeală. Noua lege a Educaţiei face câteva schimbări, dar nu neapărat în mod semnificativ. Probele ne arată la ce nivel se află un copil la un moment dat şi putem adapta predarea la cerinţele copilului. Am văzut un top cu marii miliardari ai lumii şi scria că unii nu au nici bacalaureatul. Aceste exemple pun în contradicţie ce doreşte şcoala să transmită faţă de exemplele pe care le-am dat”, a arătat Dobre.