Avocaţii elevului care a înjunghiat o profesoară la liceul Ion Creangă din Bucureşti au contestat măsura celor 30 de zile de arest preventiv. Până la o decizie a instanţei, specialiştii spun că arestul poate avea mai multe efecte asupra minorului, dar şi că astfel de comportamente ar fi putut fi corectate din timp cu ajutorul familiei şi al şcolii.
La o zi după ce Tribunalul Bucureşti l-a acuzat de tentativă de omor calificat pe tânărul de la liceul Creangă şi a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a tânărului, avocaţii acestuia îl vor în libertate.
Cererea va ajunge pe masa judecătorilor zilele următoare. Momentan, elevul este închis într-o celulă dedicată minorilor, la Arestul Poliţiei Capitalei. Specialiştii spun că un astfel de comportament ar fi putut fi prevenit.
După părinţi, următorul filtru vine din partea şcolii. România are un deficit major de consilieri şcolari. Conform legii ar trebui ca la fiecare 500 de elevi să existe un consilier, adică oricum dublu faţă de media Uniunii Europene. În România însă avem un consilier la fiecare 800 de elevi, dar sunt şi situaţii când unul singur deserveşte şi 1.200 de elevi.
În plus este pusă în discuţie şi autoritatea profesorului în faţa elevului, cu atât mai mult cu cât nu mai este permisă exmatricularea elevului. O reacţie a venit şi din partea Bisericii Ortodoxe Române, printr-o postare a purtătorului său de cuvânt, Vasile Bănescu. ,,Toleranţa clamată isteric de nucleele ideologice ale progresismului loveşte din ce în ce mai des în şcoli, unde tineri turmentaţi cel puţin ideologic, plini de prejudecăţi faţă de lumea veche îşi împuşcă sau înjunghie profesorii şi colegii”, a scris Vasile Bunescu.
În anul şcolar 2021-2022 s-au înregistrat aproape 10.000 de acte de violenţă în şcoli, cu 2.000 de cazuri mai multe decât în anul precedent. Incapacitatea statului de a stopa fenomenul violenţei în şcoli reiese şi din modul în care au făcut verificări într+o şcoală poliţiştii ilfoveni, la finalul anului trecut.
