Pomul pomenilor, cunoscut în Zonă sub denumirea de 'pomnişoare', care este sfinţit în bisericile de pe Valea Mureşului Superior înainte de Paşte, în amintirea morţilor, însă şi pentru sănătatea celor vii, este pregătit după reguli foarte stricte de către femei, care trebuie să urmeze un ritual de purificare înainte de a frământa aluatul.
La cei 80 de ani ai săi, Maria Bucin Crişan, din satul Sânmihaiul de Pădure, aplică aceeaşi rigoare, ca în vechime, în pregătirea figurinelor din aluat care urmează să împodobească pomul pomenilor.
"Am făcut aluatul, e frământat, se fac cristăţi, un fel de pâine împletită, pentru pomnişoare. În pomi se pun tot felul de mere, prune, colăcei, covrigei şi păsăruici făcute din aluat de pâine. Au însemnătate pentru pomenirea din Postul Mare (înainte de Paşte). La biserică oamenii se înscriu la pomeniri şi, în Joia Paştelor, se fac pomnişoarele în memoria morţilor, iar într-o zi se face pentru sănătate, pentru cei în viaţă, în general se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru iertare. Pomnişoarele (pomişorii, n.r.) se duc la biserică şi le sfinţeşte bine părintele, apoi ceea ce este în pomnişoare se dă la copii. În Joia Mare, copiii până la 7 ani - înainte erau mulţi copii, şi acum sunt dar nu aşa de mulţi - îi băga pe toţi în biserică şi îi spovedea la un loc. Şi, la final, tot ce era în pomnişoare li se dădea la copii, fructe, cristăţi şi figurine din aluat, în formă de opt, de covrigei, de păsăruici, adică flora şi fauna pământului. Cristăţile se fac din aluat de pâine, se fac în formă de cruce şi tot din aluat se fac figurinele şi se împodobesc pomnişoarele. Se pune făină, apă, drojdie şi sare. Atât. În Săptămâna Patimilor se face şi în amintirea Domnului Iisus Hristos. Obiceiul se păstrează la noi, nu ştiu dacă şi în alte părţi", a declarat, pentru AGERPRES, Maria Bucin Crişan.
agerpres.ro
