Sute de turişti din toate colţurile tării stau la coadă zilele acestea pentru a călători cu Mocăniţa din Moldoviţa. Denumită de localnici Huţulca, mica locomotivă cu aburi trage după ea cinci vagoane pline ochi de călători. Deşi în număr mai mic faţă de anii trecuţi, aceştia urcă la bord pentru experienţa inedită de a cutreiera Bucovina într-un tren vechi de zeci de ani. Peisajele montane de nedescris din zonă, dar şi mâncarea care se serveşte la coborâre sunt şi ele motive pentru care oamenii aleg această călătorie de vis.
Cu aburul dens, şuierăturile puternice şi dulcele glas al roţilor de tren, Mocăniţa poartă zi de zi sute de turişti într-o călătorie atât prin timp, cât şi prin peisajele mirifice ale Bucovinei. Trenul de legendă circulă, pe la poalele Carpaţilor, pe un traseu de 25 de kilometri şi, în perioada sărbătorilor, a fost asaltat de mulţi călători dornici de aventură. Şi nu e de mirare. În vagoane, cu toţii respectă regulile şi, deşi trenurile
sunt vechi de 50 de ani, turiştii au parte de cele mai bune condiţii.
Îndrăgostiţi de mocăniţă, mulţi turişti, din Cluj, Constanţa sau alte judeţe îndepărtate, au ales să îşi petreacă sărbătorile în Bucovina de-a lungul timpului.
Nici străinii nu ocolesc ţinuturile fermecătoare din nordul României. Udesh a venit în Moldova, împreună cu mai mulţi prieteni, tocmai din Sri Lanka, pentru a-şi câştiga existenţa ca electrician. Este fascinat de ţara noastră şi de mâncarea de aici şi, spune el, nu avea cum să rateze o aşa atracţie inedită precum Mocăniţa.
Carol, o tânără din Spania, căsătorită cu un român şi stabilită cu acesta în Belgia, a venit anul acesta pentru prima dată în Bucovina şi spune că cel mai mult au impresionat-o bucatele servite la coborârea din tren.
Din păcate, pandemia a afectat foarte mult şi turismul din Bucovina. Vagoanele mocăniţei nu au fost anul acesta nici măcar pe jumătate la fel de pline precum erau în decembrie. Producătorii locali, care îi aşteaptă, de obicei, pe turişti cu miere, siropuri, afinate, dar şi cârnaţi şi caltaboşi, au avut pierderi mari.
Şi totuşi, cei care îi aşteaptă pe turişti cu mâncare caldă la capăt de linie spun că anul acesta oamenii au fost mai pofticioşi.
Roţile de fier ale Mocăniţei nu se opresc în nicio zi din an. De sărbători şi în timpul verii, datorită cererii mari, numărul de curse zilnice este chiar suplimentat. În ciuda pandemiei, aceasta şi-a continuat şi îşi va continua povestea începută acum 15 ani, aceea de le a oferi turiştilor o experienţă unică, presărată cu fiori şi fascinaţie.
