În Dobrogea presărată de crame, vinul se descoperă pas cu pas, între Dunăre şi mare: în clădiri moderne ridicate pe dealuri cu vedere spre fluviu şi podul lui Anghel Saligny, în vii lucrate cu calul la marginea Deltei, în podgorii născute odată cu primii colonişti greci.
Este una dintre cele mai însorite şi mai secetoase regiuni viticole ale ţării, iar asta se simte în pahar: vinuri roşii generoase, cu fruct copt şi structură, albe rotunjite şi rose-uri tot mai rafinate, care au făcut din Dobrogea o referinţă pentru vinurile de vară. Un argument la fel de puternic pentru o călătorie oenoturistică aici este felul în care vinul se leagă de tot ce îl înconjoară: de litoral, de Deltă, de cetăţile antice şi de bucătăria pescărească a satelor de pe malul Dunării şi al lacurilor.
Crama Rasova, Cernavodă
Pe Dealul Vifor, deasupra Dunării, în apropiere de Cernavodă, Crama Rasova are una dintre cele mai spectaculoase privelişti din podgoriile româneşti: fluviul la picioare şi, la orizont, podul de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny. Clădirea cramei, semnată de studioul de arhitectură igloo, este alcătuită din volume albe de piatră care par să iasă direct din deal.
Crama a fost dezvoltată de familia Ghiuri şi s-a făcut cunoscută prin vinuri tinere, cu stil contemporan, şi prin atenţia acordată rozeurilor. Gamele spun ele însele povestea: Sur Mer, La Plage, Imperfect, Aripi sau Nud. Vizitatorii pot alege degustări ghidate şi tururi prin vie şi cramă, cu rezervare, iar în weekendurile de vară programul AER by Rasova aduce concerte şi seri cu vin, mâncare şi muzică live. Pentru grupuri, crama a construit pachete care includ şi transportul din Bucureşti sau din Constanţa. Cazare proprie nu există deocamdată, deşi un hotel lângă cramă se numără printre planurile familiei.
Domeniile Mitroi, Valu lui Traian
La mică distanţă de Constanţa, în podgoria Murfatlar, Domeniile Mitroi este una dintre cramele dobrogene care au mizat recent pe ospitalitate. Noua cramă de la Valu lui Traian, finalizată în 2025 şi semnată tot de igloo, se recunoaşte de departe după volumul alb suspendat pe o consolă de 13 metri, una dintre cele mai mari din România.
La etaj se află un restaurant de 150 de locuri şi un salon pentru grupuri restrânse, astfel încât o degustare se poate prelungi firesc într-o masă, însă spaţiul exterior este extrem de generos - la cea mai mare petrecere din acest an au participat un pic peste 1.000 de persoane.
Meniul este flexibil, de la specialităţi locale la preparate fine dining, sfatul nostru fiind să vă lăsaţi îndrumaţi de gazde pentru a descoperi cele mai bune asocieri cu vinurile cramei.
Crama aparţine familiei Mitroi şi lucrează soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească regală, Riesling italian, Cabernet Sauvignon, Merlot şi Shiraz, în trei game: Exclusive, Premier şi Atrium. Apropierea de Constanţa şi de staţiunile de pe litoral face din Domeniile Mitroi o oprire uşoară chiar şi pentru cei veniţi la mare fără un plan de vacanţă construit în jurul vinului.
Domeniul Bogdan, Peştera
În satul Peştera, în judeţul Constanţa, Domeniul Bogdan este unul dintre reperele viticulturii biodinamice din România. Plantările au început în 2011, prima recoltă a fost vinificată în 2014, iar astăzi cele 154 de hectare sunt certificate ecologic şi biodinamic Demeter. Filosofia cramei încape într-o singură frază: „Viile noastre se hrănesc doar cu ceea ce pământul şi cerul oferă".
Pentru vizitatori, asta înseamnă mai mult decât o degustare clasică: o oprire la Domeniul Bogdan este şi o introducere în felul în care o vie poate fi lucrată în ritmul naturii. În cramă se pot gusta vinuri din tancurile de inox, din butoaie sau ajunse deja sticlă, de la gamele tinereşti şi prietenoase, la vinurile complexe din colecţiile Primordial sau Pătrar (gamă exclusiv biodinamică), fiecare pahar este o experienţă diferită. Vizitele ghidate se fac cu programare, iar asocierile cu produse locale, brânzeturi, mezeluri artizanale şi plăcinte tătăreşti, amintesc că Dobrogea are una dintre cele mai diverse bucătării din ţară.
Crama La Sapata, Somova
La câţiva kilometri de Tulcea, la marginea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Crama La Sapata din Somova lucrează în jur de 25 de hectare în podgoria Sarica Niculiţel. A fost înfiinţată de doi investitori italieni şi a ales de la început să rămână o cramă mică, artizanală, cu producţie limitată.
Via este lucrată ecologic, iar o parte din muncă se face cu caii, nu cu tractorul, pentru ca solul să rămână curat şi neîncărcat. Crama lucrează cu drojdii crescute pe propriii struguri şi pune accent pe soiurile locale: Fetească regală, Fetească neagră, Băbească neagră, alături de Aligoté, Riesling italian şi Merlot.
Într-un ansablu onest şi rustic, degustările au loc într-o sală dedicată, iar plimbările cu căruţa prin vii şi împrejurimi completează o vizită care aminteşte mai degrabă de o după-amiază petrecută la ţară în copilărie, decât de un tur de cramă.
Alte opriri pe drum
Crama Histria, Cogealac. Pentru cei care ajung la Cetatea Histria, Crama Histria este o oprire firească. Întemeiată în jurul anului 657 î.Hr. de colonişti greci veniţi din Milet, pe malul lacului Sinoe, Histria este considerată primul oraş al Antichităţii de pe teritoriul actual al României, iar ruinele ei pot fi vizitate astăzi împreună cu muzeul de sit. Crama, aflată la Cogealac, la mică distanţă de cetate, este cunoscută drept „The Wild Yeast Winery": vinurile fermentează spontan, cu drojdii sălbatice. Degustările se fac cu programare şi pot include vinuri din gamele Nikolaos, Ammos sau Mirachi, astfel încât o zi începută printre ziduri greceşti se poate încheia cu un pahar de vin făcut la câţiva kilometri distanţă.
O vizită în Deltă nu poate fi însă completă fără vinurile Caii de la Letea, din Sarica Niculiţel, care se potrivesc minunat bucătăriei locale. Un Aligoté proaspăt lângă ciorba pescărească sau saramura de crap, un rozé din gama Princeps lângă peştii de Dunăre la grătar, un roşu suplu de Rară neagră lângă o plăcintă dobrogeană - sunt toate gusturi ale locului, crescute împreună de nenumărate secole.
Unde dormi
Pentru cine îmbină vacanţa la mare cu vinul, Constanţa sau Mamaia sunt cea mai comodă bază. Domeniile Mitroi se află la câteva minute de oraş, Domeniul Bogdan şi Crama Rasova se pot vizita într-o excursie de câteva ore, iar Vadu, Mamaia Nord şi Năvodari sunt cel mai bune puncte de plecare spre Histria şi Cogealac.
Tulcea - oraşul de la poarta Deltei este baza firească pentru partea de nord a regiunii: Somova şi Crama La Sapata sunt la câţiva kilometri, Niculiţelul la aproximativ jumătate de oră, iar plecările cu barca spre Deltă se fac chiar din port.
În satele de pe braţele Dunării, la Murighiol, Crişan, Mila 23, Sfântu Gheorghe sau Sulina, pensiunile de familie sunt cel mai bun loc pentru a gusta bucătăria pescărească alături de un vin dobrogean. Din Crişan şi Sulina se poate ajunge şi spre Letea, pentru cei care vor să vadă caii care au dat numele vinurilor.
Sarichioi. Pe malul lacului Razim, satul de lipoveni Sarichioi oferă pensiuni liniştite, cu peşte proaspăt şi apusuri peste lac, la mică distanţă de Cetatea Enisala. Aşezat pe drumul dintre Tulcea şi Histria, este o bază potrivită pentru cine vrea să lege Delta, podgoriile din nord şi siturile antice şi medievale ale Dobrogei într-o singură călătorie.
Dobrogea, între Dunăre şi mare
Oenoturismul dobrogean se face cu marea aproape şi cu Delta la orizont. Distanţele sunt mai mici decât în alte regiuni, dar contrastele sunt mari: într-o singură zi poţi trece de la o cramă cu arhitectură contemporană deasupra Dunării la o vie lucrată cu calul, de la ruinele unei cetăţi greceşti la o masă pescărească într-un sat de pe malul lacului. O diversitate care face din Dobrogea una dintre cele mai complete destinaţii de vin ale României.
Dacă ai nevoie de un indiciu mai clar despre ce se poate vizita, gusta şi descoperi în Dobrogea sau despre ce crame nu ar trebui să lipsească de pe lista ta de destinaţii, găseşti tot ce ai nevoie în „România din Cramă în Cramă", emisiune realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe şi prezentată de Marinela Ardelean. Şapte episoade, şapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, într-o călătorie care porneşte de la vin, dar este de fapt despre oameni, istorie, tradiţie şi gust.
