Faptul că agricultura României trece prin momente dificile, iar mediul rural românesc este din ce în ce mai abandonat cu fiecare an care trece, nu mai reprezintă un secret. ”Capitalizarea” este un termen pe care puţini fermieri din ţara noastră au ajuns să-l cunoască, pentru că majoritatea dintre cele peste 800.000 de ferme din România se află la limita subzistenţei.
Un lucru trist, însă, este faptul că agricultura din ţara noastră pare să fi regresat şi din punctul de vedere al tehnologiilor aplicate la nivel de cultură, comparativ cu ceea ce se întâmpla înainte de 1989. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a prezentat o statistică legată de cantităţile de îngrăşăminte aplicate în culturile agricole.
”În 1986, România consuma 706.934 de tone substanţă activă de azot. În 2015, consumam 357.000 tone substanţă activă, deci la jumătate. În ceea ce priveşte fosforul, în 1986 consumam 387.375 de tone substanţă activă, iar în 2015 am administrat pământului României 133.000 tone substanţă activă. La potasiu consumam 200.000 tone în 1986 şi doar 43.000 tone în 2015. În condiţiile în care avem această creştere de preţ, în mod sigur fermierul nu va mai putea să achiziţioneze la adevărata nevoie a solului şi a culturii pe care noi o înfiinţăm. Per total la îngrăşăminte, în 1986 am avut 1.295.299 tone substanţă activă, iar în 2015 am avut 533.000 tone. Şi pe urmă venim şi punem restricţii pe azot, pe fosfor, pe potasiu…”, a precizat Nicu Vasile în direct la AGRO TV.
