Constanţa a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere în topul porturilor europene şi a urcat cinci locuri în clasament, până pe poziţia a 11-a. Totul, în condiţiile în care prin port trece cu un sfert mai multă marfă decât anul trecut, arată datele publicate de Eurostat. O creştere mai semnificativă a fost înregistrată doar de un port belgian, cu un avans de 27%.
Datele anului trecut arată că prin portul Constanţa au intrat şi au iesit 67 de milioane de tone de mărfuri. Ponderea cea mai mare o deţin cerealele, urmate de petrol, minereuri şi combustibili minerali solizi. Apoi, în luna februarie a izbucnit războiul din Ucraina, iar marfurile ucrainiene au plecat la export tot prin Constanţa. Cifrele de trafic au explodat. Mărfurile transportate în containere au crescut cu 10%.
În noul context geopolitic, portul Constanţa a ajuns la răscrucea a două magistrale de comerţ intercontinentale.Primul coridor naval aduce mărfuri din Asia prin Oceanul Indian şi prin Canalul de Suez. Al doilea coridor din Asia, urmează vechiul Drum al Mătăsii.
Conform Eurostat, Constanţa a devansat portul Pireu din Grecia, care a căzut de pe locul nouă până pe locul 13. Cel mai mare port din Europa rămâne Rotterdam cu 470 de milioane tone marfă, de 7 ori mai mult decât Constanţa. Nici la profitul net nu-ncape comparaţie: Rotterdam a câştigat 240 de milioane euro, iar la Constanţa profitul e de 10 ori mai mic. În schimb, Constanta are 872 de angajaţi în Port, în timp ce olandezii ne depăsesc nu cu mult.
Discrepanţa cea mai mare e la foloasele comunităţii: portul olandez a dat oraşului Rotterdam 7o de milioane de euro pentru cheltuieli şi investiţii. Portul Constanţa n-a dat oraşului niciun leu. Până la acest trafic record în top figurau rezultatele înregistrate de porturile româneşti în anul 1988, în 2008 şi în anul 2019. Şi atunci, ca şi acum, cerealele au avut recorduri absolute.
