În crearea de jocuri video e nevoie şi de o componentă etică, pentru că „e uşor să faci un joc care să aibă câteva zeci de mii de dependenţi şi tu să câştigi bani, dar distrugi o parte din societate”, a declarat la Prima News Alin Moldoveanu, prodecan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare.
„Există studii care arată că în mintea celor care joacă se produce o dezvoltare cognitivă, dar este nevoie de un joc bun, nu de jocurile care sunt făcute doar să dea dependenţă, aşa cum sunt 90 la sută dintre cele de pe piaţă, care sunt mizerii. Sunt zeci până la mii de persoane care lucrează la realizarea unui joc bun”, a spus Moldoveanu.
El a adăugat că s-a ajuns ca industria de gaming să depăşească mult ca valoare industria filmului şi a muzicii.
„Vom avea nevoie să ne umplem timpul liber. Realitatea augmentată e deja aici, în culturile asiatice sunt deja oameni care trăiesc mai mult în realitatea virtuală”, a spus profesorul universitar.
Doru Dima, specialist HR, a declarat că jocurile făcute doar ca să dea dependenţă ne fac să renunţăm la a ne mai dezvolta cognitiv.
„Începe să fie confundată interacţiunea umană cu cea virtuală, iar acest lucru o să ne ducă la boli psihice. Începem să constatăm că e mai bine în viaţa virtuală şi începem să facem confuzii de identitate între cea virtuală şi reală. Acum ne strângem în braţe şi ne pupăm virtual. Mie mi-e frică să nu ajungem să ne învăţăm copiii un script ca să invite pe cineva la o savarină”, a spus Dima.
Cătălin Burtea, absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti, a precizat că generaţia sa tehnologia are un rol foarte mare în momentul de faţă.
„Gaming-ul poate fi o alternativă de distracţie, de relaxare, pot să joci cu prietenii tăi, să te conectezi virtual cu alte persoane, dar tehnologia dusă la extrem e nocivă”, a adăugat Burtea.
