La Kiev, ca dealtfel în toată Ucraina, civilii trăiesc cu frică. O frică împământenită deja, o frică tot mai apăsătoare, care acum, în ajunul împlinirii unui an de la începerea războiului, creşte, alimentată de zvonuri. Marius Saizu şi Nicolae Anghel, corespondenţii speciali FOCUS în Ucraina, au vorbit din nou cu locutorii din Kiev şi Borodianka.
Ucrainenii se aşteaptă la o nouă ofensivă a ruşilor. Este şi motivul pentru care au întărit paza militarizată la intrările în oraşe. Devastată de război, dar fără să se predea. Aşa este Ucraina după un an de teroare.
Aici l-am întâlnit pe Alexei. Este unul dintre tinerii care a făcut parte din forţele civile care a apărat Kievul în primele zile ale războiului. Acum locuieşte cu înca doi prieteni într-un apartament. Nu s-a sfiit să ne invite la el şi să ne arate cum se pregăteşte pentru o eventuală invazie a ruşilor.
De altfel, pericolul poate apărea în orice clipă. În timp ce Alexei ne arăta armele, afară erau lupte. Timp de un an ucrainenii au avut un singur ţel comun. Să îşi apere ţara de invazia ruşilor. Prin toate mijloacele posibile.
Casa lui Alexei arată acum ca o mică fortăreaţă. Este pregătit în orice moment să tragă de la balcon. Nikyta, prietenul lui Alexei, a pus anul acesta pentru prima oară mâna pe armă. Însă pasiunea sa pentru muzică nu a pierit. Acum scrie versuri pentru soldaţii ucraineni şi speră ca acest lucru să le ofere susţinere.
După un an de teroare, ucrainenilor nu le-a pierit speranţa şi nici omenia. Alexei visează la ziua în care totul se va termina. Până atunci, în orice clipă, este pregătit să îşi apere aproapele. Şi atunci când nu are arma la el, reuşeşte să le aducă un zâmbet pe buze vecinilor, pe care îi ajută când au nevoie. Cu arma încărcată, Alexei se aşteaptă la ce este mai rău.
