Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat luni, la postul public de radio Österreich 1, că a stabilit "condiţii clare" pentru Comisia Europeană care trebuie să fie puse în aplicare şi numai atunci ar fi de acord cu aşa-numitul "Air Schengen" pentru România, adică ridicarea controalelor la frontiere pentru traficul aerian.
După anunţul făcut în weekend privind o posibilă relaxare a dreptului de veto al Austriei la intrarea în Schengen a României şi Bulgariei, ministrul de interne Gerhard Karner consideră acum că Bruxelles-ul are un rol de jucat. "Mingea este acum în terenul Comisiei", a declarat Karner în emisiunea matinală de luni de la "Ö1", relatează Kleine Zeitung şi Die Presse, citat de News.ro
"Ideea este că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE", a subliniat Karner. Concret, el cere Comisiei să tripleze numărul de poliţişti de frontieră. Banii pentru infrastructura de protecţie a frontierelor trebuie să vină de la Comisia Europeană. Sunt necesare modernizări tehnice, în special la frontierele bulgaro-turcă şi româno-sârbă, a arătat ministrul austriac de interne.
De asemenea, Karner solicită intensificarea controalelor la frontierele terestre şi vrea ca România şi Bulgaria să preia solicitanţii de azil, în special afgani şi sirieni.
Karner a justificat cererea de controale permanente la frontierele terestre prin "problema cu traficanţii de persoane". Din cele puţin peste 50.000 de cereri de azil în Austria, doar puţin sub 150 de migranţi au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne de la Viena.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a comentat luni, la Bruxelles, că a luat notă de anunţul lui Karner şi că este mulţumit că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună. Protecţia frontierelor externe ale UE este "esenţială" pentru Comisie. Cu toate acestea, aceasta îşi menţine în mod fundamental evaluarea conform căreia România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile de aderare la Schengen.
La 8 decembrie anul trecut, Austria a blocat extinderea sistemului Schengen fără frontiere pentru România şi Bulgaria, invocând numărul mare de solicitanţi de azil. De asemenea, Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen.
Presa austriacă, preia, citând agenţia bulgară de ştiri BTA, şi o declaţie a ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, care a spus luni că anunţul lui Karner nu a fost surprinzător şi că era aşteptat.
"Cea mai importantă semnificaţie politică este că Austria şi-a schimbat poziţia. De acum încolo, vom intra pe terenul discuţiilor tehnice. Acestea vor avea loc în cadrul Forumului de la Salzburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi la nivel bilateral. Discuţiile vor avea loc la mai multe niveluri - bilateral cu Austria, trilateral cu Bulgaria, cvadrilateral cu Comisia Europeană şi multilateral cu toate ţările UE", a spus Predoiu.
El şi-a exprimat speranţa că în acest an se va lua o decizie şi se va ajunge la un compromis. Ministrul român de interne s-a referit şi la paşii următori: "Primul este votul din Parlamentul olandez, mandatul pe care îl va primi guvernul de acolo în ceea ce priveşte reformele din justiţia bulgară. Aceste discuţii vor fi purtate în paralel, tot cu colegii noştri bulgari".
Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniştrii de interne din cadrul aşa-numitului "Forum Salzburg". Consultările urmează să aibă loc marţi, la Brdo Pri Kranju. Pe lângă Austria, Bulgaria şi România, membre ale Forumului de la Salzburg sunt Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova sunt, de asemenea, reprezentate.
Europarlamentarul Neos (partid austriac liberal de centru) Claudia Gamon a descris comportamentul guvernului federal austriac ca fiind "pur şi simplu jenant".
"România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile de aderare la Schengen. Faptul că Karner vrea acum să negocieze pentru ceva la care au deja dreptul este o impertinenţă. România şi Bulgaria nu ne datorează nimic", se arată într-un comunicat, citat de Der Standard.
