Parlamentul turc urma să reia marţi dezbaterea privind aprobarea candidaturii Suediei de a adera la NATO, o chestiune spinoasă care s-a complicat şi mai mult după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a legat-o de cererea Ankarei de avioane de luptă F-16 de la aliatul său, Statele Unite, scrie News.ro.
Suedia şi Finlanda au renunţat la decenii de nealiniere militară şi au încercat să adere la organizaţia de apărare condusă de SUA după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut. Ofertele lor au obţinut aprobarea rapidă din partea tuturor membrilor NATO, cu excepţia Turciei şi Ungariei. Cei doi au cedat în cele din urmă, iar Finlanda a fost acceptată ca al 31-lea membru NATO în aprilie.
Turcia şi Ungaria rămân singurele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord care nu au ratificat candidatura Suediei, la 19 luni după ce aceasta a depus cererea de aderare. În noiembrie, comisia pentru afaceri externe a Parlamentului turc nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui text pentru un vot în plen şi se va reuni din nou marţi după-amiază.
În iulie, Erdogan şi-a ridicat obiecţiile faţă de aderarea Suediei la NATO, după ce Stockholm a luat măsuri drastice împotriva grupurilor kurde pe care Ankara le numeşte teroriste. "Vedem că există o schimbare de politică în Suedia. Vedem unele decizii luate în instanţe, deşi puţine", a declarat luni, într-un interviu televizat, Fuat Oktay, deputat din partea partidului de guvernământ AKP al lui Erdogan şi şef al Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului.
"Am avut câteva cereri pentru a fi luate măsuri suplimentare", a adăugat el. După ce va fi aprobat de comisie, va fi supus la vot în plenul parlamentului, unde alianţa de guvernare a lui Erdogan deţine majoritatea locurilor.
