Omenirea îşi aduce aminte de ororile nazismului, într-un moment de cotitură. 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau

Aproximativ 50 de supravieţuitori ai lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau se vor întoarce luni acolo pentru a-şi aminti ziua eliberării lagărului, la 27 ianuarie 1945.

Acestora li se vor alătura demnitari, inclusiv regele Charles şi alţi membri ai regalităţii europene, francezul Emmanuel Macron şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. România va fi reprezentată de ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero.

Dar supravieţuitorii - majoritatea în vârstă de 80-90 de ani - nu demnitarii, vor fi cei ale căror voci se vor auzi în timpul comemorărilor din lagăr, unde au fost ucişi 1,1 milioane de oameni, majoritatea evrei, notează bbc.com.

Mesajul lor este să spună lumii ce s-a întâmplat acolo şi să se asigure că nu se va mai întâmpla niciodată.

"Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască", spune Jona Laks, care are acum 94 de ani şi care a fost adusă la Auschwitz împreună cu surorile ei în 1944. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa şi şi-a dovedit-o: puţini au supravieţuit la Auschwitz.”

Deşi temperaturile diurne din ultimele zile au depăşit cu mult pragul de îngheţ şi o mare parte din zăpadă s-a topit, mulţi dintre cei 50 de oameni care au ajuns acolo pentru comemorările de luni sunt acum prea fragili pentru a rămâne prea mult timp în aer liber.

Un cort enorm, încălzit, a fost ridicat deasupra „Porţii Morţii”, aşa cum este cunoscută intrarea în Birkenau.

Ziua va începe cu depunerea unei coroane de flori de către supravieţuitori şi preşedintele polonez Andrzej Duda la „Zidul Morţii” din primul lagăr de la Auschwitz, unde au fost împuşcaţi mii de prizonieri polonezi, evrei şi prizonieri de război sovietici.

Ulterior, se va trece la lagărul morţii de la Birkenau, cunoscut sub numele de Auschwitz II.

Nu vor exista discursuri politice din partea liderilor internaţionali lângă Poarta Morţii şi nici o prezenţă rusă din cauza războiului lansat împotriva Ucrainei în urmă cu aproape trei ani, chiar dacă lagărul a fost eliberat de Armata a 60-a a Primului Front Ucrainean, dominată de ruşi. Vladimir Putin a participat la împlinirea a 60 de ani; acum nu este binevenit.

Decizia naziştilor de a nimici populaţia evreiască a Europei în lagăre de exterminare a fost pusă în aplicare de la începutul anului 1942. Şase au fost construite în Polonia ocupată: la Chelmno, Belzec, Sobibor, Treblinka, Majdanek şi Auschwitz-Birkenau.

Treblinka era mult mai mic decât Auschwitz, şi totuşi 800 000-850 000 de evrei au fost ucişi acolo într-o perioadă mult mai scurtă.

Primele deportări în masă ale evreilor la Birkenau au venit din Slovacia şi Franţa în martie 1942, iar apoi, în iulie, şi din Ţările de Jos şi Belgia, trecând pe sub acest semn şi îndreptându-se spre moarte.

Curând, trenurile ajungeau la Birkenau la o rampă special construită, la mică distanţă de două camere de gazare şi, la un moment dat, 12.000 de evrei erau gazaţi şi corpurile lor arse în fiecare zi.

Jona Laks îşi pierduse deja părinţii la Chelmo şi a ajuns în 1944 împreună cu sora ei geamănă Miriam şi sora mai mare Chana din ghetoul Lodz, mai la nord.

„Mi s-a ordonat să merg la stânga, ceea ce însemna crematoriul, în timp ce sora mea geamănă a fost trimisă la dreapta. Asta numai pentru că omul era atât de plictisit, încât spunea „Stânga, dreapta, stânga, dreapta” fără să se uite la oameni. Nu ştiam că stânga înseamnă moarte, dar ştiam că nu este bine”, a declarat ea pentru BBC, citat de news.ro.