La fel ca oamenii, delfinii se identifică reciproc după „numele” pe care îl poartă, respectiv nişte fluierături anume, care le permit să se recunoască. Ipoteza a fost lansată încă în 1991, dar acum a fost confirmată de un studiu al centrului de cercetări asupra mamiferelor marine de la Universitatea St. Andrews, din Scoţia.
Adrian Bâlbă, biolog: La delfini, această recunoaştere se explică prin nevoia de comunicare, cu atât mai mare cu cât trăiesc într-o apă cu turbiditate, cu un nivel al vederii mult mai scăzut. Practic, ei nu se văd. Pe de altă parte, nu au cum să se vadă la distanţă, sau în planuri diferite ale adâncimii oceanelor, mărilor şi în consecinţă ei trăiesc într-o lume a sunetelor.
Sunt mult mai dezvoltaţi pe acest palier decât noi, pe palierul identificării sunetelor, şi chiar a transformării acestora în imagini, şi a imaginilor înapoi în sunet.
