Gustul vinului românesc de mâine există deja, în cramele în care o nouă generaţie de oenologi a preluat vinificaţia.
Am invitat câţiva oenologi sub 40 de ani să ne răspundă la aceleaşi întrebări: ce fac diferit faţă de generaţia anterioară, în ce vin consideră că s-au exprimat cel mai bine şi ce soiuri ar reprezenta cel mai bine România în lume. Am aflat multe lucruri noi, inclusiv că vinul românesc are o potenţială nouă vedetă.
Feteasca neagră, un soi vechi, a cărui istorie se măsoară în secole, a devenit în ultimele două decenii fanionul vinului românesc. Alături de ea, generaţia care vine pune în lumină o soră mult mai tânără. Feteasca regală a apărut abia în perioada interbelică, dar tocmai ea revine în răspunsurile tinerilor oenologi: ca vinul care îi descrie, ca soiul pe care l-ar trimite să reprezinte România în lume sau în ambele roluri.
Noua vedetă din Transilvania
Când întrebi mai mulţi oenologi tineri ce vin îi descrie cel mai bine, te-ai aştepta la tot atâtea răspunsuri diferite. Lucrează în podgorii aflate la sute de kilometri unele de altele, de la Bistriţa-Năsăud la malul Dunării şi din Dealu Mare în Banat, în crame de 10 hectare sau în domenii de câteva sute. Şi totuşi, un nume revine iar şi iar: Feteasca regală.
Ne-au răspuns Sonia Oltean (Valea Ascunsă), Paula Bota şi Cristina Carazan (Liliac), Marius Vasiu (Navigo), Sergiu Savu (Pivniţa Savu), Sabin Baniţă (Crama Ceptura/SERVE) şi Alexandru Mihuţi (Domeniile Sescu), oenologi care au preluat vinificaţia sau care o împart cu cei care i-au format. Din răspunsurile lor se conturează câteva idei comune: vinuri mai uşoare şi mai proaspete, mai puţin alcool, curaj de a experimenta şi o atenţie mai mare la ce îşi doresc consumatorii.
Citeşte articolul complet pe primatv.ro
