Legislaţia adoptată în panică, defectuoasă şi unilaterală, chiar dacă este motivată de bune intenţii, are efecte colaterale negative, care, de cele mai multe ori, sunt mai grave decât “situaţia” pe care iniţiatorii ar vrea să o corecteze. Un astfel de exemplu este, potrivit publicaţiei Reason, legislaţia “antispeculă” de tipul plafonării preţurilor, pe care unele state au îmbrăţişat-o în perioada crizei coronavirusului şi care a condus însă şi la o creştere a contactelor dintre persoane, în urma supraaglomerării magazinelor, acest fapt fiind legat şi de o majorare a numărului de decese atrbuite Covid. Chiar dacă a evitat o intervenţie directă de tipul controlul preţurilor, Guvernul român a promovat, temporar, fie direct, fie doar discursiv, alte tipuri de măsuri “antispeculă”, precum controlul cantităţilor sau rechiziţionarea, de exemplu, a măştilor şi medicamentelor, dar şi diminuarea numărului de magazine permise să fie deschise şi reducerea programului de lucru a celor neînchise. În unele cazuri şi pentru anumite produse, tot temporar, supermarketurile, la rândul lor, au contribuit la aglomerarea propriilor magazine prin deciziile de limitare a numărului de produse pe care un client le putea cumpăra. Astfel, clienţii fie au stat de mai multe ori la coadă pentru acelaşi produs, fie şi-au adus întreaga familie la cumpărături.
