Spania, unde zilele acestea are loc Campionatul Mondial de Handbal, nu şi-a câştigat oricum statutul de ţară
organizatoare. A făcut investiţii uriaşe în infrastructura sportivă. Un reportaj realizat de corespondentul Prima Tv în Spania, Alin Petrică.
Giovanni Ioniţă are 12 ani şi face fotbal de performanţă de la 5 ani. Acum câţiva ani a fost remarcat de echipa FC Valencia şi a primit o bursă pentru a juca la ei.
Giovanni a jucat până acum la 3 cluburi. Crede că cel mai mare fotbalist din lume este Cristiano Ronaldo, însă are şi în România favoriţi. Niolae Dică este unul dintre ei. Vrea să facă performanţă, de aceea ambiţia îl face să treacă peste programul extraordinar de greu.
În Castellon, oraşul unde locuieşte Giovanni sunt 12 cluburi de fotbal. Unul este cel oficial, al echipei locale care joacă în divizia secundă. Celelalte oferă infrastructură particulară pentru cine plăteşte. La fel se întâmplă şi în handbal, volei, tenis sau baschet.
Spania alocă la nivel naţional aproape 400 de milioane de euro pentru sport. Asta include competiţii, salarii şi
dezvoltarea infrastructurii. Dar suma este de multe ori mai mare, pentru că se adaugă şi banii primiţi de la bugetele locale. Castellon are alocate în fiecare an 7 milioane de euro. Aceşti bani au făcut posiblă existenţa infrastructurii pentru desfăşurarea Campionatului Mondial de Handbal. De alfel şi reprezentanţii noştri remarcă cu gust amar acelaşi lucru.
Se estimează că, în fiecare an, 3 milioane de copii din Spania sunt implicaţi într-o activitate sportivă, alta decât orele de şcoală. La fel ca în România vremurilor nu de mult trecute, când copiii din satele şi cartierele din România îşi doreau să fie ca Hagi, Năstase, Nadia, Stângă sau oricare alte nume mari din sportul românesc, în Spania copiii vor să fie ca Nadal, Muguruza sau Cristiano. Diferenţa este însă că în Spania, fiecare generaţie are idoli noi.
