Guvernul le promite bugetarilor că toate problemele salariale se vor rezolva prin noua lege a salarizării unitare. Deşi conform calendarului asumat în PNRR, legea trebuia adoptată până pe 15 iunie, ca şi în cazul altor reforme importante, guvernul nu mişcă un deget până nu primeşte raportul Băncii Mondiale. Până la o nouă lege, sindicalişţii vor ca doleanţele lor să foie rezolvate prin actuala lege.
Intrată în vigoare în 2017, legea 153 sau legea salarizării unitare trebuia să stabilească o grilă clară de calcul pentru salariile tuturor bugetarilor. Baza de calcul trebuia să plece de la salariul minim brut şi exista un calendar asumat de guvern de creşteri salariale. Majorările s-au făcut însă doar pentru anumite categorii.
Printre aceste categorii sunt poliţiştii, personalul din instituţiile de cultură sau din anumite ministere sau profesorii. În actuala grilă a salarizării unitare, profesorii au una dintre cele mai mici diferenţe între salariul unui debutant şi cel unuia cu experienţă. Debutanţii primesc 2.424 de lei net, iar cei cu grad didactic 1, adică cel mai înalt, 4.020 lei net. Bani la care se adaugă şi diverse sporuri. În plus, există diferenţe salariale între oameni care ocupă acelaşi post. De exemplu, un poliţist local din Cluj Napoca primeşte cu aprope 600 de lei mai mult decât unul din Baia Mare. Noua lege ar trebui să rezolve şi aceste situaţii.
Însă noua lege este departe de a fi adoptată. Dacă Blocul Sindical nu a fost consultat încă, ministrul Muncii aşteaptă după analiza Băncii Mondiale. Specialiştii spun însă că este doar un tertip al guvernului de a trage de timp.
Noua lege a salarizării unitare ar trebui să rezolve problema sporurilor. În PNRR, România şi-a asumat ca sporurile să însemne cel mult 20% din totatul salariului. În momentul de faţă, unii bugetari ajung şi la 50% din venit sub formă de sporuri.
