Războiul din Ucraina a schimbat contextul geopolitic în zona Mării Negre, dar şi în regiunea Mării Caspice. Reţeaua de transport care uneşte ţările din Centrul Asiei cu Europa -"Coridorul de Mijloc"- este o alternativă la căile ferate din Rusia. Portul Constanţa a devenit conexiunea ţărilor europene fără ieşire la mare cu mărfurile care vin din regiunea Caspică. Forumul de discuţii "Marea Caspică - Marea Neagră", organizat în oraşul de la malul mării, a adus la aceeaşi masă marile companii de transporturi din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan şi România.
În momentul invaziei Ucrainei şi impunerii sancţiunilor europene pentru Rusia, ţările din Asia Centrală şi Caucaz au cautat o rută terestră, alternativă, de comerţ. Iar Azerbaidjan, Georgia şi Kazahstan au fost vârf de lance al colaborării pentru transport prin centrul Asiei. A apărut astfel "Coridorul de Mijloc" - un drum care leaga ţările europene fără ieşire la mare cu regiunea Transcaucaz.
Primul proiect concret care conectează portul Constanţa cu reţele logistice din regiunea Caspică este o linie de ferry-boat si pasageri. Ea va fi operaţională din această lună şi va conecta portul georgian Poti cu Constanţa.
Peste 30 la sută din exportul Kazahstanului ajunge în ţările Uniunii Europene. Iar Georgia şi Azerbaidjan au investit în sistemele feroviare în ultima decadă şi le-au adus la nivelul la care pot manipula fluxuri mari de marfă. Porturile din regiunea Caspică au peste 50% rezervă de creştere.
Realizarea deplină a potenţialului Coridorului Mijlociu ar putea transforma comerţul în Eurasia. Cooperarea dintre actorii asiatici şi operatorii din Portul Constanţa e tot mai necesara si devine o realitate, spun specialistii.
