Un dosar deschis de procurorii DNA Constanţa, privind modul în care Ministerul Culturii a emis avizul arheologic pentru lărgirea plajelor de pe litoral, întârzie finalizarea proiectului european în valoare de aproape un miliard de euro. Muncitorii de la înisipare au găsit monede antice din argint, excavate din adâncuri şi, mai nou, resturile unei epave. E o comoară pe fundul mării de care nimeni nu a spus
nimic, iar procurorii DNA au luat mulţi oameni în vizor.
Lucrările de înnisipare a plajelor de pe litoral sunt blocate din cauza unor suspiciuni de corupţie în Ministerul Culturii. Sunt bănuieli că certificatul de descărcare arheologică pentru suprafeţele din mare, de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2017 fără o verificare amănunţită a perimetrului marin. Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa e primul vizat.
În urmă cu 2 săptămâni, conducta care aduce nisip din larg pe plajă, a aruncat la mal monede antice de argint masiv. Muncitorii au anunţat firma olandeză care lărgeşte plaja şi mai departe Apele Române. Aşa au aflat şi procurorii DNA, care ulterior au trimis câţiva scafandri în larg ca să verifice fundul mării de unde e extras nisipul.
A doua zi au cerut autorităţilor navale stoparea lucrărilor de excavare a nisipului din largul mării.
De ce nu a ştiut nimeni de comoara de pe fundul mării ? Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafeţele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2017 fără o verificare amănunţită a perimetrului marin. La Constanţa arheologii care au scanat fundul mării
au spus că n-au găsit nimic de importanţă majoră.
După o sesizare în baza căreia în nisipul excavat ar fi fost găsite mai multe monede antice din argint şi stoparea lucrărilor de lărgire a plajelor, DNA a început investigaţiile. Iar surse din anchetă au declarat pentru PrimaTV că scafandrii trimişi de procurori au descoperit, la aproape 5 kilometri în largul mării, în dreptul Constanţei, prinse în nisip, resturile unei epave din lemn, posibil din perioada antică. DNA a cerut
Direcţiei de Cultură Constanţa să conserve perimetrul.
Victimă colaterală în această poveste este chiar statul român, prin Administraţia Apelor Române Dobrogea Litoral. Într-un interval de timp scurt, există riscul ca cel mai mare proiect de infrastructură derulat pe litoralul românesc, să fie stopat.
